Connect with us

NATO

Ministrul Nicolae Ciucă: Aderarea la NATO reprezintă borna istorică ce a consfințit integrarea României în rândul democrațiilor occidentale

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Acceptarea ţării noastre ca aliat, cu drepturi depline în NATO, reprezintă borna istorică ce a consfințit, fără echivoc, integrarea României în rândul democrațiilor occidentale, a afirmat luni ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă, într-un mesaj transmis cu ocazia împlinirii a 17 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică.

La 29 martie 2004, ţara noastră a devenit membru al NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Pentru România, fie că vorbim despre societatea civilă sau autorități ale statului, pregătirea pentru aderare a reprezentat un proces îndelungat de reforme, nu doar în domeniul militar, dar și administrativ, organizaţional, diplomatic sau economico-politic. Acceptarea ţării noastre ca aliat, cu drepturi depline în NATO, reprezintă borna istorică ce a consfințit, fără echivoc, integrarea României în rândul democrațiilor occidentale“, a scris Ciucă, pe pagina sa de Facebook.

Fost șef Statului Major al Apărării, generalul în rezervă Nicolae Ciucă a adus un omagiu militarilor Armatei României. De altfel, în anii de carieră militară, Nicolae Ciucă a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (sau Scorpionii Roşii) pe care l-a condus în Afganistan şi apoi în Irak. Bătălia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în care trupele româneşti au fost conduse de Ciucă, a fost prima batalie la care soldaţii români au fost combatanţi activi după ce-l Doilea Război Mondial.

Drumul de integrare în Alianţă nu a fost uşor pentru ţara noastră şi, cu siguranţă, militarii Armatei României au avut un rol esenţial în cadrul efortului naţional de aderare. Militarii români se aflau în Afganistan şi în Kosovo atunci când România era invitată să se alăture Alianţei şi, în momentul în care ţara noastră devenea membră a NATO, militarii români se aflau și în Irak, într-o nouă misiune dificilă. Militarii români au dovedit atunci, ca şi acum, prin dedicare şi profesionalism, că aduc plus-valoare capacităților defensive, operaţionale şi de proiecţie a misiunilor NATO“, a continuat Ciucă.

În încheierea mesajului său, ministrul a transmis “recunoștință eternă ostaşilor care au căzut la datorie” și “condoleanțe familiilor şi înaltă gratitudine pentru militarii răniţi în misiuni”.

România celebrează luni, 29 martie, 17 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 72 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Cei 17 ani de apartenență formală (2004-2021) la NATO au fost precedați de trei ani de implicare de facto în acțiunile Alianței (2001-2003), momente decisive și care s-au constituit într-o pondere semnificativă în influențarea deciziei politice de a primi România în Alianța Nord-Atlantică.

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite și activarea, în premieră, a articolului 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă au modificat substanțial procesul de adaptare și justificare a rolului Alianței Nord-Atlantice pentru securitatea euro-atlantică și în noua dinamică negativă a arhitecturii internaționale de securitate. Același moment tragic pentru comunitatea transatlantică și pentru cel mai important actor al relațiilor internaționale a devenit și momentul în care România a demonstrat angajamentul său de a deveni un aliat NATO. Într-o nouă decizie legislativă, Parlamentul de la București a hotărât, în septembrie 2001, participarea României, ca aliat de facto al NATO, la lupta împotriva terorismului internaţional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare.

Practic, înainte de a deveni membru de jure al NATORomânia a început să se comporte ca un aliat de facto, devenind parte a Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate (ISAF) conduse de SUA care s-a implicat în Războiul din Afganistan, prezență militară care continuă și în prezent. Tot înainte de momentul formal al aderării, în 2003, România și-a început prezența militară în Irak, unde a făcut parte din Forța Multinațională condusă tot de Statele Unite în baza unei ”coaliții de voință” în contextul în care aliați precum Germania și Franța s-au opus acestei intervenții.

Astfel, încă din 2001, forțele militare românești au participat la misiunile NATO în Afganistan, atingând în 2010 cel mai ridicat nivel de prezență al unui contingent militar românesc în operațiunile aliate din această țară – aproximativ 1.800 de militari. În prezent, România este al 5-lea aliat NATO ca mărime a contribuției sale cu forțe militare la operațiunea Resolute Support din Afganistan. În cei 20 ani de prezență în Afganistan, 29 de soldați români și-au pierdut viața ca parte a angajamentului asumat pentru ca România și cetățenii săi să fie parte integrantă a sistemului de apărare colectivă și securitate euro-atlantică.

Implicarea militară română în Irak, care de asemenea precede momentul aderării formale, a debutat în 2003 cu o prezență militară de 730 de soldați, efective sporite cu încă 130 de soldați în anul 2005. În 2008 și 2009, contingentul militar al României în Irak s-a diminuat la 501, respectiv 350 de soldați ca parte a îndeplinirii misiunii aliate. În contextul etapelor succesive de retragere a forțelor multinaționale din Irak, România și-a asumat păstrarea efectivelor militare în teritoriu până în 2011, alături de forțele britanice și americane. Cu toate acestea, ca parte a termenilor acordului de retragere dintre SUA și Irak, România a trebuit să decidă și să pună în practică retragerea trupelor în 2009, făcând parte din penultimul val de retrageri militare înainte de retragerile Marii Britanii și Statelor Unite din 2011. În total, în cei șase ani de prezență militară în Irak, trei militari români și-au pierdut viața.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO: Mircea Geoană a primit vizita delegației Senatului României. Președinta Anca Dragu l-a asigurat de susținerea sa în promovarea României ca partener strategic

Published

on

© Anca Dragu/Facebook

Secretarul General adjunct al NATO Mircea Geoană a primit vineri, 18 iunie, vizita oficială a delegației Senatului României, condusă de Anca Dragu, care l-a asigurat pe acesta de susținerea sa în promovarea României ca partener strategic al Alianței. 

„Am avut plăcerea de a primi vizita delegației Senatului României, condusă de Anca Dragu și compusă din Alina Gorghiu, Radu Mihail, Angel Tîlvăr și Laszlo Attila. O bună ocazie de a prezenta concluziile Summit-ului NATO din 14 iunie și de a dezbate teme care vizează interesele politice, economice și de securitate ale României”, a precizat Mircea Geoană. 

La rândul său, Anca Dragu i-a transmis Secretarului General adjunct că „România este un membru credibil și influent al NATO”, pe care „l-am asigurat de susținerea mea în promovarea țării noastre ca partener strategic”.

În context, Mircea Geoană a declarat că a fost „o plăcere să constat sprijinul transpartinic de care se bucură direcția euroatlantică a țării noastre”. 

Întâlnirea a fost parte din programul vizitei oficiale a delegației Parlamentului României la Bruxelles.

Menționăm că președinta Senatului, Anca Dragu, s-a întâlnit miercuri, 16 iunie, și cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, căruia i-a transmis că toți cetățenii Uniunii Europene trebuie să beneficieze de acces necondiționat de vize în SUA. Aceasta l-a asigurat pe oficialul european că va continua să lupte pentru acest drept al cetățenilor români.

De asemenea, tot miercuri, Anca Dragu a avut o întrevedere cu vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, responsabilă pentru valori și transparență, căreia i-a transmis că ” România a făcut progrese semnificative în ceea ce privește respectarea statului de drept”. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, oficialul român și-a exprimat convingerea că ”renunțarea la MCV este un țel realizabil în 2022”.

Ulterior, joi, 17 iunie, Anca Dragu a susținut aderarea „cât mai curând” a României la Schengen în întâlnirea de cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.  În cadrul discuției au mai fost abordate subiecte precum Planul Național de Redresare și Reziliență, legislația privind domeniul achizițiilor publice și drepturile muncitorilor mobili. 

Continue Reading

NATO

Antony Blinken și Zbigniew Rau au discutat despre forța parteneriatului SUA – Polonia în cadrul NATO și al comunității transatlantice

Published

on

© NATO

Secretarul de stat Antony Blinken a avut vineri o convorbire telefonică cu ministrul polonez de externe Zbigniew Rau, context în care a subliniat “forța parteneriatului nostru polono-american cu NATO și cu comunitatea transatlantică în abordarea provocărilor regionale și globale”, informează Departamentul de Stat într-un comunicat.

Blinken și Rau au discutat, de asemenea, despre cooperarea SUA – Polonia pentru a aborda amenințarea pe care o reprezintă conducta Nord Stream 2 pentru securitatea energetică europeană.

Secretarul de stat a subliniat importanța apărării valorilor noastre democratice, inclusiv a libertății presei și a respectării drepturilor civile, în contextul în care Polonia urmează să preia președinția OSCE în 2022.

Convorbirea telefonică a urmat summitului NATO de la Bruxelles, unde președintele american a avut întrevederi cu liderii statelor baltice și a purtat discuții cu președinții Poloniei și României. De asemenea, ea a avut loc după ce, în ajunul unor summit-uri cruciale – G7, NATO și Uniunea Europeană – Statele Unite -, miniștrii de externe ai României și Poloniei au evocat “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări, pledând pentru consolidarea amprentei economice a SUA pentru a împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice.

Joe Biden și liderii Estoniei, Letoniei și Lituaniei au convenit consolidarea prezenței aliate pe flancul estic al NATO, în timp ce liderul de la Casa Albă a transmis aprecieri cu privire cooperarea din cadrul Formatului București 9, concept care reunește statele aliate de pe flancul estic și este promovat de România și Polonia.

Întâlnirile au avut loc pe fondul criticilor pe care ministrul de externe al Poloniei le-a lansat anterior, acesta arătându-și nemulțumirea că liderul de la Casa Albă nu se va întâlni în Europa cu aliații de pe flancul estic înainte de a participa la prima întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, la Geneva. De asemenea, Zbigniew Rau şi-a mai exprimat regretul pentru faptul că Washingtonul a renunţat la sancţiunile împotriva companiei care construieşte conducta Nord Stream 2 care urmează să transporte gaz natural din Rusia în Germania.

Pentru Blinken, convorbirea cu ministrul de externe polonez vine înaintea unui turneu european care va cuprinde escale la Berlin, Paris și Roma.

Amintim, totodată, că secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a avut în luna februarie prima sa convorbire telefonică cu omologul polonez, Zbigniew Rau, aceasta reprezentând și întâia discuție dintre noul șef al diplomației americane și un ministru de externe aliat de pe flancul estic al NATO.

Relațiile dintre Washington și Varșovia au cunoscut o dinamică aprofundată și pe parcursul precedentei administrații conduse de Donald Trump. SUA şi Polonia au semnat la 15 august anul trecut, la Varşovia, un acord de cooperare militară care va permite creşterea numărului soldaţilor americani în Polonia, în cadrul planului Pentagonului de redistribuire a trupelor în Europa după retragerea a circa 12.000 de militari din Germania. Cu toate acestea, noua administrație condusă de Joe Biden a ordonat o nouă revizuire a posturii militare globale a SUA sub conducerea secretarului apărării Lloyd Austin, iar procesul de retragere parțială din Germania a fost suspendat.

De asemenea, în planul cooperării politico-diplomatice cu SUA, președintele polonez Andrzej Duda a fost primit de trei ori de fostul președinte Donald Trump la Casa Albă, în timp ce Donald Trump a efectuat o vizită în Polonia, în 2017. În plan militar, Polonia a primit acceptul din partea SUA să achiziționeze avioane de ultimă generație F-35. Și în plan energetic și politic relațiile au avansat, Polonia fiind aprovizionată cu gaz natural lichefiat american și fiind inclusă, în 2019, în programul Visa Waiver.

Continue Reading

NATO

Emmanuel Macron, la Berlin: Autonomia europeană în materie de apărare și apartenența la NATO pot merge mână in mână

Published

on

© European Union 2020

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat vineri, la Berlin, că obiectivul autonomiei europene în domeniul apărării poate merge mână în mână cu apartenenţa la NATO, informează Reuters.

”Am reuşit să insuflăm ideea că apărarea europeană şi autonomia în domeniul apărării strategice pot fi un proiect alternativ la organizaţia transatlantică, dar foarte mult o componentă solidă a acesteia”, a declarat Macron, în cadrul unei conferinţe de presă, înainte de întrevederea cu cancelarul german Angela Merkel, scrie Agerpres.

Macron a afirmat de asemenea că preşedintele american Joe Biden şi-a exprimat respectul pentru Uniunea Europeană la nivel politic, precum şi dorinţa sa de a lucra cu UE ca partener.

De altfel, Macron și Biden au avut o întrevedere bilaterală la summit-ul G7, context în care liderul american a spus că Uniunea Europeană este o entitate incredibil de puternică și vibrantă, care are foarte mult de a face cu capacitatea Europei Occidentale de a asigura coloana vertebrală pentru NATO.

Poziția sa a fost exprimată și în contextul în care, în ultimii șapte ani, aliații europeni au crescut bugetele apărării, Franța ajungând la alocarea a 2% din PIB pentru apărare și având ambiția, declarată de Emmanuel Macron, de a edifica autonomia strategică europeană în materie de apărare.

Pe de altă parte, la summitul Uniunea Europeană – SUA, președintele american Joe Biden și președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel și Ursula von der Leyen, au decis să demareze negocierile pentru implicarea Statelor Unite în proiectele apărării europene și lansarea unui dialog strategic privind Rusia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.13 hours ago

Papa Francisc face primul pas în direcția canonizării „Venerabilului” Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai UE

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Energiei, noutăți cu privire la gazul din Marea Neagră: Romgaz și ExxonMobil au semnat un Acord de Exclusivitate pe o perioadă de 4 luni

Alin Mituța18 hours ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

RUSIA19 hours ago

Angela Merkel și Emmanuel Macron îndeamnă țările UE să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor pentru a se proteja de noile variante COVID-19

NATO22 hours ago

NATO: Mircea Geoană a primit vizita delegației Senatului României. Președinta Anca Dragu l-a asigurat de susținerea sa în promovarea României ca partener strategic

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

NATO23 hours ago

Antony Blinken și Zbigniew Rau au discutat despre forța parteneriatului SUA – Polonia în cadrul NATO și al comunității transatlantice

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

NATO24 hours ago

Emmanuel Macron, la Berlin: Autonomia europeană în materie de apărare și apartenența la NATO pot merge mână in mână

Dragoș Pîslaru24 hours ago

Dragoș Pîslaru, întâlnire cu ministrul francez al sportului, Roxana Mărăcineanu: Sportul are puterea de a uni, de a reduce diferențele și de a promova incluziunea

Alin Mituța18 hours ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL4 days ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D5 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO6 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO6 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

Team2Share

Trending