Acceptarea ţării noastre ca aliat, cu drepturi depline în NATO, reprezintă borna istorică ce a consfințit, fără echivoc, integrarea României în rândul democrațiilor occidentale, a afirmat luni ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă, într-un mesaj transmis cu ocazia împlinirii a 17 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică.
“La 29 martie 2004, ţara noastră a devenit membru al NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Pentru România, fie că vorbim despre societatea civilă sau autorități ale statului, pregătirea pentru aderare a reprezentat un proces îndelungat de reforme, nu doar în domeniul militar, dar și administrativ, organizaţional, diplomatic sau economico-politic. Acceptarea ţării noastre ca aliat, cu drepturi depline în NATO, reprezintă borna istorică ce a consfințit, fără echivoc, integrarea României în rândul democrațiilor occidentale“, a scris Ciucă, pe pagina sa de Facebook.
Fost șef Statului Major al Apărării, generalul în rezervă Nicolae Ciucă a adus un omagiu militarilor Armatei României. De altfel, în anii de carieră militară, Nicolae Ciucă a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (sau Scorpionii Roşii) pe care l-a condus în Afganistan şi apoi în Irak. Bătălia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în care trupele româneşti au fost conduse de Ciucă, a fost prima batalie la care soldaţii români au fost combatanţi activi după ce-l Doilea Război Mondial.
“Drumul de integrare în Alianţă nu a fost uşor pentru ţara noastră şi, cu siguranţă, militarii Armatei României au avut un rol esenţial în cadrul efortului naţional de aderare. Militarii români se aflau în Afganistan şi în Kosovo atunci când România era invitată să se alăture Alianţei şi, în momentul în care ţara noastră devenea membră a NATO, militarii români se aflau și în Irak, într-o nouă misiune dificilă. Militarii români au dovedit atunci, ca şi acum, prin dedicare şi profesionalism, că aduc plus-valoare capacităților defensive, operaţionale şi de proiecţie a misiunilor NATO“, a continuat Ciucă.
În încheierea mesajului său, ministrul a transmis “recunoștință eternă ostaşilor care au căzut la datorie” și “condoleanțe familiilor şi înaltă gratitudine pentru militarii răniţi în misiuni”.
Cei 17 ani de apartenență formală (2004-2021) la NATO au fost precedați de trei ani de implicare de facto în acțiunile Alianței (2001-2003), momente decisive și care s-au constituit într-o pondere semnificativă în influențarea deciziei politice de a primi România în Alianța Nord-Atlantică.
Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite și activarea, în premieră, a articolului 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă au modificat substanțial procesul de adaptare și justificare a rolului Alianței Nord-Atlantice pentru securitatea euro-atlantică și în noua dinamică negativă a arhitecturii internaționale de securitate. Același moment tragic pentru comunitatea transatlantică și pentru cel mai important actor al relațiilor internaționale a devenit și momentul în care România a demonstrat angajamentul său de a deveni un aliat NATO. Într-o nouă decizie legislativă, Parlamentul de la București a hotărât, în septembrie 2001, participarea României, ca aliat de facto al NATO, la lupta împotriva terorismului internaţional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare.
Practic, înainte de a deveni membru de jure al NATO, România a început să se comporte ca un aliat de facto, devenind parte a Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate (ISAF) conduse de SUA care s-a implicat în Războiul din Afganistan, prezență militară care continuă și în prezent. Tot înainte de momentul formal al aderării, în 2003, România și-a început prezența militară în Irak, unde a făcut parte din Forța Multinațională condusă tot de Statele Unite în baza unei ”coaliții de voință” în contextul în care aliați precum Germania și Franța s-au opus acestei intervenții.
Astfel, încă din 2001, forțele militare românești au participat la misiunile NATO în Afganistan, atingând în 2010 cel mai ridicat nivel de prezență al unui contingent militar românesc în operațiunile aliate din această țară – aproximativ 1.800 de militari. În prezent, România este al 5-lea aliat NATO ca mărime a contribuției sale cu forțe militare la operațiunea Resolute Support din Afganistan. În cei 20 ani de prezență în Afganistan, 29 de soldați români și-au pierdut viața ca parte a angajamentului asumat pentru ca România și cetățenii săi să fie parte integrantă a sistemului de apărare colectivă și securitate euro-atlantică.
Implicarea militară română în Irak, care de asemenea precede momentul aderării formale, a debutat în 2003 cu o prezență militară de 730 de soldați, efective sporite cu încă 130 de soldați în anul 2005. În 2008 și 2009, contingentul militar al României în Irak s-a diminuat la 501, respectiv 350 de soldați ca parte a îndeplinirii misiunii aliate. În contextul etapelor succesive de retragere a forțelor multinaționale din Irak, România și-a asumat păstrarea efectivelor militare în teritoriu până în 2011, alături de forțele britanice și americane. Cu toate acestea, ca parte a termenilor acordului de retragere dintre SUA și Irak, România a trebuit să decidă și să pună în practică retragerea trupelor în 2009, făcând parte din penultimul val de retrageri militare înainte de retragerile Marii Britanii și Statelor Unite din 2011. În total, în cei șase ani de prezență militară în Irak, trei militari români și-au pierdut viața.