Viitorul Europei poate fi privind doar din perspectiva unei Europe unite în jurul valorilor creștine, a evidențiat eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), în contextul în care acesta se află în Italia alături de Grupul PPE din Parlamentul European pentru a discuta despre viitorul Europei și despre rolul creștinismului.

”Astăzi, Ordinul de Malta găzduiește o dezbatere despre creștinism și responsabilitatea Europei în lume. Membrii Grupului PPE vor discuta cu Episcopul Mariano Crociata, președintele Comisiei Conferinței Episcopale a Uniunii Europene și cu alți reprezentanți de frunte ai Bisericii”, a detaliat acesta.

Buda a mai anunțat că va ”urma o dezbatere aprofundată asupra rolului valorilor creștine în procesele de integrare europeană”.

”Într-o lume frământată de războaie, criză alimentară acută în unele părți ale globului și nu în ultimul rând criza climatică, este poate mai  important ca niciodată ca valorile creștine sa ne unească în demersurile noastre ca nimeni sa nu fie lăsat in urmă”, a conchis Daniel Buda.

La rândul său, președintele popularilor europeni, Manfred Weber, a evidențiat că ”anii următori vor fi decisivi pentru creștin-democrația europeană”, conform unui comunicat al Grupului PPE.

”Trebuie să continuăm să facem alegeri dificile pentru a construi o Europă a cetățenilor. Timpurile se schimbă și și noi trebuie să ne schimbăm odată cu ele. Trebuie să modelăm modul nostru de viață european. În acest fel, trebuie să prețuim și să susținem valorile noastre. Fără aceste valori creștine, modul nostru de viață european și-ar pierde sufletul; Europa și-ar pierde sufletul”, a menționat Manfred Weber.

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) a semnalat problemele de implementare a Regulamentului privind reducerea consumului de pesticide, în contextul în care cantitatea acestor substanțe folosite pentru protejarea culturilor de dăunători diferă de la un stat la altul.

În cadrul unei ședințe a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, al cărei vicepreședinte este, acesta i-a adresat mai multe întrebări vicepreședintelui executiv Frans Timmermans, responsabil pentru implementarea Pactului Verde European, cu privire la sistemul agroalimentar durabil și utilizarea resurselor.  

”Mulțumesc pentru prezența dvs. pentru a purta o discuție despre o chestiune sau despre chestiuni care ne frământă foarte mult nu doar pe noi, ci și pe fermieri deoarece în momentul de față trebuie să știți că nesiguranța, neliniștea este ceea ce caracterizează sectorul agricol (…) Domnule comisar, cum credeți că se va putea implementa în practică acest regulament privind reducerea consumului de pesticide câtă vreme avem țări care au un consum de 700 de grame cum este România, de exemplu, și țara dumneavoastră, Olanda, are 7900 de grame consum pe hectar. Cum vom aplica acest procent de 50% pentru fiecare țară?”, a fost întrebarea adresată de Daniel Buda.

Acesta consideră că Regulamentul privind reducerea pesticidelor și Regulamentul privind refacerea naturii sunt propuneri ”care astăzi, în opinia mea, nici măcar nu le putem discutăm și singura soluție pe care o vedem în momentul de față este aceea a retragerilor și a rediscutării lor la nivelul Comisiei cu Consiliul și pe urmă să venim să le discutăm în Parlamentul European”.

Daniel Buda a semnalat că unele state și-au asumat ”niște ambiții foarte mari și pe care, bineînțeles, că le respectă”.

”În același timp, aș vrea să vă întreb, ați făcut un calcul față de ceea ce înseamnă reducerea cantităților de alimente pe care le va avea UE în viitor și de unde o să luăm alimentele care vor lipsi ca urmare a aplicării acestor propuneri din partea Comisiei Europene?”, a fost interpelarea adresată de eurodeputat.

În iunie 2022, Comisia Europeană a propus reducerea cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice și a riscului aferent acestora până în 2030.

Mai exact, normele cu caracter obligatoriu impuse de instituția mai sus amintită sunt următoarele:

• obiective obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE și la nivel național în vederea reducerii cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice și a riscului asociat acestora și a utilizării pesticidelor mai periculoase până în 2030. Statele membre își vor stabili propriile obiective naționale de reducere în limitele unor parametri definiți pentru a se asigura că obiectivele la nivelul UE sunt îndeplinite; noi norme stricte privind combaterea dăunătorilor prin metode care respectă mediul: prin noile măsuri se va asigura faptul că toți fermierii și alți utilizatori profesioniști de pesticide practică gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM), conform căreia, pentru prevenirea și combaterea dăunătorilor sunt avute în vedere mai întâi metode alternative care respectă mediul, pesticidele chimice putând fi utilizate numai în ultimă instanță.  Măsurile prevăd, de asemenea, obligativitatea ca fermierii și alți utilizatori profesioniști să păstreze evidențe. De asemenea, statele membre trebuie să stabilească norme specifice culturilor în care să identifice alternativele care trebuie utilizate în locul pesticidelor chimice; 
• interzicerea tuturor pesticidelor în zonele sensibile. Se va interzice utilizarea tuturor pesticidelor în locuri precum zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, terenuri de joacă, școli, zone recreative sau sportive, trasee publice și zone protejate în conformitate cu Natura 2000, precum și orice zonă sensibilă din punct de vedere ecologic care trebuie conservată pentru polenizatorii amenințați. Aceste noi norme vor contribui la înlăturarea pesticidelor chimice din imediata noastră apropiere în viața de zi cu zi.