Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României.
Procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi refăcut complet, guvernul fiind responsabil de stabilirea unei noi date pentru desfășurarea alegerilor.
Această decizie presupune reluarea de la zero a întregului proces electoral, ceea ce înseamnă că toți candidații vor trebui să se înscrie din nou și să treacă prin validarea Biroului Electoral Central.
„În baza articolului 146 litera f din Constituție, se anulează întregul proces electoral privind alegerea președintelui României”, se precizează în comunicatul oficial. Acest articol din Constituție stipulează că Curtea Constituțională are rolul de a supraveghea respectarea procedurii de alegere a președintelui și de a confirma rezultatele.
Decizia de anulare a alegerilor vine ca urmare a declasificării informațiilor furnizate de serviciile de informații, care au relevat dovezi privind interferența Rusiei în procesul electoral.
Comunicatul integral:
“În ședința din data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în vederea asigurării corectitudinii și legalității procesului electoral, și-a exercitat atribuția prevăzută de art.146 lit.f) din Constituție și, cu unanimitate de voturi, a hotărât următoarele:
1. În temeiul art.146 lit.f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024.
2. Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.
3. Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aduce la cunoştinţă publică.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârii, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Judecătorii CCR s-au reunit vineri dimineață în ședință, iar la ora 14:35 au luat o pauză, urmând să revină în ședință la ora 15.00.
CCR a primit joi și vineri mai multe cereri de anulare a alegerilor.
Curtea Constituțională anunțase joi seară că în această etapă a procesului electoral poate examina contestații formulate de către candidații calificați în turul al doilea al alegerilor prezidențiale și că sesizările referitoare la derularea alegerilor pentru funcția de președinte, inclusiv cea din partea Calea Europeană, vor fi examinate în cadrul procesului de validare a alegerilor.
Președintele Klaus Iohannis a declasificat miercuri documente din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, organizată în data de 28 noiembrie, la patru zile după ce un candidat pe care președintele francez Emmanuel Macron l-a interpretat drept “ambiguu față de Rusia” a câștigat primul tur.
Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări
Pe cale de consecință, mai multe demersuri publice individuale, inclusiv unul asumat de Calea Europeană în calitate de publicație consacrată valorilor europene și euro-atlantice, au fost îndreptate către Curtea Constituțională a României să ia în considerare noile informații și să asigure ca alegerile din România să se deruleze în condiții de legalitate deplină, cu respect față de cetățenii acestei țări și față de valorile lumii democratice și ale statului de drept.