Secretarul de stat american Marco Rubio a încheiat discuțiile cu oficialii ucraineni și europeni, la Geneva, cu o notă de optimism, declarând că s-au înregistrat „progrese enorme” și că este „foarte optimist” că se va ajunge la un plan de pace „într-un interval de timp foarte rezonabil”, relatează The New York Times.
Deși mai sunt „câteva aspecte la care trebuie să lucrăm”, a spus el, „punctele care rămân deschise nu sunt insurmontabile, avem doar nevoie de mai mult timp decât avem astăzi”. El a refuzat să dea detalii cu privire la punctele la care se referea.
În cadrul apariției lor comune de la Geneva, nici secretarul de stat Marco Rubio, nici Andriy Yermak, șeful Biroului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, nu au dat detalii despre progresele înregistrate sau despre punctele planului de pace care au fost modificate.
Însă, o declarație comună între cele două țări a afirmat că orice eventual acord va trebui „să respecte pe deplin suveranitatea Ucrainei” și că deciziile finale în acest cadru de negociere „vor fi luate de președinții Ucrainei și Statelor Unite”.
„Ucraina și Statele Unite au convenit să continue lucrările intense la propunerile comune în zilele următoare. De asemenea, vor rămâne în strânsă legătură cu partenerii lor europeni pe măsură ce procesul avansează”, au stabilit Rubio și Yermak.
Documentul american original, format din 28 de puncte și care a fost divulgat săptămâna trecută, cere ca Ucraina să cedeze teritoriu Rusiei și să limiteze dimensiunea armatei sale.
În timp ce discuțiile începeau duminică la Geneva, Donald Trump a spus că Ucraina a arătat „zero recunoștință” pentru eforturile SUA de a pune capăt conflictului. Într-un răspuns conciliant, Zelenski a declarat că îi este personal recunoscător președintelui american pentru asistența militară pe care Washingtonul a oferit-o, începând cu rachetele Javelin, care au salvat vieți ucrainene, relatează The Guardian.
„Există un dialog cu reprezentanții americani și există semnale că echipa președintelui Trump ne ascultă”, a declarat liderul ucrainean.
Surprinși de inițiativa Washingtonului, aliații europeni ai Ucrainei și-au publicat duminică propriul plan, favorabil Kievului. Acesta afirmă că negocierile privind teritoriul ar trebui să aibă loc după ce se ajunge la o încetare a focului și ar trebui să pornească de la linia de contact – frontul existent.
Documentul prevede că ambele părți vor conveni modul în care orice armistițiu ar fi monitorizat „sub supravegherea SUA”. Spre deosebire de textul Casei Albe, alternativa europeană nu solicită ca Kievul să se retragă din orașele pe care le controlează în estul Donbasului. De asemenea, nu exclude aderarea Ucrainei la NATO, dar subliniază că nu există un consens privind calitatea de membru.
Există și alte propuneri de remarcat. Printre ele se numără faptul ca Rusia să cedeze centrala nucleară ocupată de la Zaporijjea către Agenția Internațională pentru Energie Atomică, care ar împărți producția de energie 50-50 între Moscova și Kiev. Armata Ucrainei ar fi limitată în timp de pace la 800.000 de soldați, cu 200.000 mai mulți decât în proiectul american.
Activele rusești înghețate ar urma, de asemenea, să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei, în loc să fie oferite parțial investitorilor americani. Dacă Moscova ar respecta o „pace durabilă”, sancțiunile impuse din 2014 ar fi treptat relaxate, iar Rusia ar fi reintegrată în G8.