Acasă ROMÂNIA ENERGIE Raport Atlantic Council, lansat la București: Coridorul Vertical de Gaze are infrastructura,...

Raport Atlantic Council, lansat la București: Coridorul Vertical de Gaze are infrastructura, dar nu și suficiente volume. Experții cer extinderea lui și eliminarea gazului rusesc

14
© Atlantic Council

Coridorul Vertical de Gaze are conducte, terminale și interconectări, dar nu și destui cumpărători, iar gazul rusesc intră în continuare în sistem prin Bulgaria, odată amestecat în rețea nemaiputând fi urmărit până la destinație, se arată într-un raport publicat de Atlantic Council, care subliniază că regiunea Coridorului Vertical este bine poziționată să inverseze moștenirea infrastructurii sovietice și dependența de gazele naturale rusești și, în același timp, să sprijine securitatea energetică a întregii Europe.

Atlantic Council România și Centrul Global pentru Energie al Atlantic Council au lansat raportul „O nouă viziune pentru Coridorul Vertical: securitatea energetică europeană prin optimizarea infrastructurii”, care analizează potențialul acestei rute de transport al gazelor naturale pe axa nord-sud de a consolida securitatea energetică a Europei Centrale și de Sud-Est, inclusiv prin valorificarea infrastructurii și poziției strategice a României.

Raportul, elaborat de Dr. Benjamin L. Schmitt și Uliana Certan, propune o viziune pentru consolidarea securității energetice europene prin optimizarea infrastructurii, dezvoltarea conectivității regionale și aprofundarea cooperării transatlantice. Documentul evidențiază rolul Coridorului Vertical în diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și creșterea rezilienței energetice regionale.

România, parte a unei infrastructuri energetice regionale integrate

Raportul plasează România în centrul eforturilor de dezvoltare a Coridorului Vertical, alături de Grecia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Republica Moldova, Macedonia de Nord și Serbia. Această rută de transport al gazelor naturale pe axa nord-sud urmărește conectarea infrastructurii energetice regionale și facilitarea unor fluxuri transfrontaliere diversificate.

Printre proiectele relevante pentru integrarea României se numără Interconectorul de Gaze România–Bulgaria (IRB), alături de interconectorul Grecia–Bulgaria (IGB), care contribuie la dezvoltarea capacităților de transport și la diversificarea rutelor de aprovizionare.

Autorii raportului subliniază însă că dezvoltarea unor proiecte individuale nu este suficientă pentru realizarea unei piețe energetice regionale funcționale. Sunt necesare investiții coordonate în interconectări, modernizarea stațiilor de comprimare, capacități de înmagazinare, linii de transport al energiei electrice și instalații de producție a energiei.

O altă prioritate o reprezintă reducerea și armonizarea tarifelor transfrontaliere și a regulilor de alocare a capacităților de transport, astfel încât cumularea tarifelor de-a lungul rutei să nu afecteze competitivitatea comercială a Coridorului Vertical.

Documentul recomandă, de asemenea, eliminarea gazelor naturale rusești din mixul energetic al statelor participante, consolidarea mecanismelor de verificare a provenienței gazelor și aprofundarea cooperării dintre Europa și Statele Unite pentru protejarea infrastructurii energetice critice.

Miza pentru România

România apare în raport ca punte de tranzit și ca furnizor important. Produce peste 90% din gazele pe care le consumă (9,24 miliarde de metri cubi în 2025, față de un consum de 9,98) și are în Marea Neagră proiectul Neptun Deep, operat de OMV Petrom împreună cu Romgaz. Primul gaz e așteptat în prima jumătate a lui 2027, iar producția la platou, de circa 8 miliarde de metri cubi pe an, ar acoperi aproape 80% din consumul actual. Cu Neptun Deep, producția totală ar putea ajunge la 18 miliarde de metri cubi pe an, ceea ce îi dă României interes să-și asigure piețe de desfacere în regiune.

Infrastructura, consemnează raportul raportul, este folosită sub capacitate: în 2025, exporturile spre Ungaria au folosit 58% din capacitate, cele spre Moldova 41%, iar cele spre Ucraina, prin Isaccea–Orlivka, doar 20%. Autorii nu pun asta pe seama unei lipse de capacitate la graniță, ci a gazului disponibil și a cererii comerciale. Pe tronsonul Isaccea–Orlivka, capacitatea de 4,12 miliarde de metri cubi pe an este oferită doar ca întreruptibilă, fiindcă anexa privind calitatea gazului la acordul de interconectare nu a fost semnată. Transgaz și operatorul ucrainean lucrează la o versiune revizuită.

Între proiectele României, raportul amintește gazoductul Tuzla–Podișor (308 km, finalizat în 2025), o extindere de circa 800 de milioane de euro a Coridorului Vertical până în 2029 și o interconexiune România–Serbia de 97 km. Din 1 octombrie 2026, România oferă o reducere de 60% la capacitatea de ieșire la Isaccea atunci când e cuplată cu intrarea la Negru Vodă.

Cât de bine funcționează Coridorul

Raportul dă mai multe cifre despre costuri și utilizare:

  • Transportul gazului din Grecia până în Ucraina costa, potrivit unui studiu al Comunității Energiei, 9,65 euro/MWh pe ruta Trans-Balcanică și 11,38 euro/MWh prin IGB. Din Polonia costă 1,93 euro/MWh.
  • Din 1 octombrie 2026, operatorii oferă produse standard de capacitate, în urma unui acord cu Comisia Europeană și ACER, iar rutele speciale cu discount au expirat. Ele au atras puține rezervări.
  • Grecia a exportat spre nord 1,17 miliarde de metri cubi în primele nouă luni din 2026, circa 18% din capacitatea de export.
  • Prin Slovacia au tranzitat 4,9 miliarde de metri cubi în 2025, doar 5,5% din capacitatea sistemului.
  • Cele nouă țări au consumat circa 59 de miliarde de metri cubi în 2025, iar cererea ar putea ajunge la 60–80 de miliarde în 2035. Autorii avertizează asupra riscului de supraconstruire.
  • Ucraina deține cea mai mare capacitate de stocare din Europa, aproximativ 31 de miliarde de metri cubi.

Valoarea Coridorului, spun autorii, nu stă în volumele anuale, ci în opțiunile pe care le oferă.

Semnalele de alarmă
  • În septembrie 2026, UE a rămas cel mai mare importator de GNL și gaz rusesc prin conducte. Primii cinci cumpărători europeni au plătit Rusiei circa 1,3 miliarde de euro, potrivit datelor CREA citate în raport.
  • Prin TurkStream au intrat în Bulgaria, în 2025, peste 16 miliarde de metri cubi de gaz rusesc. Odată în rețeaua interconectată, gazul se amestecă și poate ajunge spre nord pe același coridor creat ca să reducă dependența de Moscova.
  • Regulamentul european care interzice gazul rusesc nu acoperă gazul care tranzitează UE spre state din afara blocului, precum Serbia. Aceasta rămâne o breșă dacă supravegherea nu e strictă.
  • Autorii citează presiuni politice pentru reluarea importurilor rusești, inclusiv prin Nord Stream, și anunțurile administrației Trump din octombrie 2026 privind înțelegeri energetice cu Rusia („October surprise”). Ele ar trebui respinse, scriu autorii, iar Comisia Europeană a spus public că nu va accepta nicio derogare de la sancțiuni.
  • Sabotajele rusești, incursiunile cu drone și atacurile asupra infrastructurii energetice rămân o amenințare pentru zona Mării Negre.
Ce recomandă autorii
  • extinderea Coridorului dincolo de gaze, într-o platformă energetică pe mai multe sectoare, cu interconectări, compresoare, linii electrice, stocare și capacități de producție;
  • reducerea și armonizarea tarifelor, reglementărilor și alocării de capacitate de către operatorii de transport, ca să dispară „tariff pancaking”, adică adunarea tarifelor la fiecare graniță;
  • eliminarea gazului rusesc la termenele UE (1 ianuarie 2027 pentru GNL, 1 noiembrie 2027 cel târziu pentru gazul prin conducte), cu verificarea originii și controlul clienților, ca gazul rusesc importat prin state din afara UE să nu intre în bloc sub altă identitate;
  • menținerea sancțiunilor și a controalelor la export împotriva Rusiei, de către UE și SUA, inclusiv prin legislație americană;
  • folosirea schimbărilor politice din unele țări pentru a reduce dependența de gaz rusesc, cu exemplul Serbiei, unde alegerile din 25 octombrie au respins conducerea pro-rusă.
Consilierul prezidențial Radu Burnete, ministrul energiei și ambasadorul SUA în România, prezenți la lansare

Lansarea a avut loc luni, în cadrul evenimentului „Powering the Future”, organizat de Electrica, la care au participat oficiali români și americani de rang înalt, reprezentanți ai industriei energetice și experți internaționali.

Printre participanți s-au numărat Radu Burnete, consilier prezidențial, Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei, Darryl Nirenberg, ambasadorul SUA în România, Kaveh Farzad, secretar adjunct pentru afaceri internaționale în cadrul Departamentului Energiei al SUA, și Joshua Volz, trimisul special al Departamentului Energiei al SUA pentru integrare energetică globală.

Sesiunea de dialog organizată de Atlantic Council i-a reunit pe Landon Derentz, vicepreședinte pentru energie și infrastructură și director executiv al Centrului Global pentru Energie, și pe Dr. Benjamin L. Schmitt, coautor al raportului.