Politica externă nu este niciodată doar alb sau negru, ci implică multe nuanțe de gri, caz în care diplomația Finlandei se bazează pe valori, interese și acțiuni, a afirmat președintele republicii, Alexander Stubb, în discursul său de Anul Nou, rostit la 1 ianuarie 2026.
Pornind de la această viziune, șeful statului finlandez a schițat principalele repere ale politicii externe a Finlandei într-un context internațional marcat de conflicte, competiție geopolitică și reașezări strategice, cu accent pe relațiile cu Uniunea Europeană, Statele Unite, NATO, Rusia și sprijinul pentru Ucraina, nuanțând faptul că legăturile dintre Finlanda, Europa și Statele Unite „se află într-o perioadă de tranziție”.
„Politica externă nu este niciodată doar alb sau negru; ea implică multe nuanțe de gri. Interesele Finlandei ne cer să vedem lumea așa cum este, nu doar așa cum ne-am dori să fie. Aceasta înseamnă că trebuie să fim onești cu noi înșine. Diplomația Finlandei nu se bazează pe poziționări morale sau pe politici identitare. Ea se bazează pe valori, interese și acțiuni. O politică externă activă și soluții raționale sporesc influența Finlandei”, a declarat Alexander Stubb.
Stubb a subliniat că Finlanda și-a amplificat influența pe scena internațională într-o perioadă de turbulențe globale, afirmând că, în ultimul an, țara sa „a exercitat o influență mult peste dimensiunea sa”. El a arătat că Helsinki „și-a menținut valorile și interesele” și a contribuit la „modelarea transformărilor care au loc în lume”, având ca obiectiv consolidarea cooperării internaționale și a păcii.
În centrul politicii externe finlandeze s-a aflat sprijinul pentru Ucraina. Președintele finlandez a amintit că „de aproape patru ani, Rusia poartă un război de agresiune în Ucraina”, calificând acțiunile Moscovei drept „ilegale și imorale”.
Alexander Stubb a afirmat că, împreună cu Ucraina și aliații săi, Finlanda a lucrat „neobosit pentru pace”, subliniind că „suntem acum mai aproape de pace decât în orice moment anterior al războiului”, dar avertizând că „nu putem fi siguri că Rusia este pregătită pentru pace”. În acest context, el a recunoscut că „pacea este adesea un compromis” și că pot exista elemente ale unui acord care „nu se aliniază pe deplin cu simțul nostru al dreptății”.
Cu toate acestea, președintele finlandez a insistat că Helsinki va face „tot ce ne stă în putință pentru a ne asigura că independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei vor fi păstrate”, subliniind că „Ucraina face parte dintr-o Europă liberă și democratică. Acum și în viitor”. El a adăugat că sprijinul pentru Kiev va continua și că, împreună cu aliații, Finlanda va acționa pentru ca „Rusia să nu mai atace niciodată unul dintre vecinii săi”.
Referindu-se la relațiile cu Moscova, Stubb a declarat că acestea „s-au schimbat definitiv”, menționând totodată că Rusia rămâne un vecin al Finlandei. „Atât Finlanda, cât și Europa își doresc relații funcționale și pașnice cu Rusia. Dar, în cele din urmă, totul depinde de acțiunile Rusiei”, a spus el.
În ceea ce privește arhitectura de securitate euro-atlantică, președintele Finlandei a reafirmat rolul esențial al apartenenței la NATO și la Uniunea Europeană, afirmând că „securitatea Finlandei se bazează pe o apărare puternică și pe apartenența la NATO și la UE”. El a pledat pentru consolidarea cooperării nordice și pentru aprofundarea cooperării europene, argumentând că acestea reflectă „valorile și interesele Finlandei”.
Alexander Stubb a abordat și relația transatlantică, arătând că legăturile dintre Finlanda, Europa și Statele Unite „se află într-o perioadă de tranziție”. „Trebuie să ne obișnuim cu această nouă situație”, a spus el, subliniind că „cooperarea este indispensabilă pentru ambele părți”. Ca exemple concrete, a menționat „acordurile privind spărgătoarele de gheață, cooperarea în domeniul apărării și discuțiile de pace privind Ucraina”.
În același timp, președintele finlandez a recunoscut că există diferențe de viziune între Europa și Statele Unite, afirmând că „nu suntem întotdeauna pe aceeași lungime de undă”. În acest context, el a subliniat importanța consolidării „regulilor și instituțiilor internaționale” și a intensificării eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, pe care le-a prezentat drept un interes strategic pentru Finlanda și Europa.
Pe plan global, Stubb a avertizat că Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propriul viitor, în condițiile în care a fost „prea dependentă de energia rusă, de securitatea americană și de economia chineză”. El a susținut că marile provocări globale nu pot fi rezolvate doar în interiorul UE sau între parteneri tradiționali și a pledat pentru extinderea cooperării cu state din Asia, Orientul Mijlociu, America Latină și Africa, care joacă un rol tot mai important în creșterea globală.
În final, președintele Finlandei a enumerat cele trei obiective majore pe care le propune pentru anul 2026, cu o puternică dimensiune externă: pacea, creșterea și grija. În viziunea sa, pacea presupune sprijin continuu pentru Ucraina și consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli, creșterea este legată de stabilitate, cooperare europeană și atractivitatea Finlandei ca stat membru NATO și UE, iar grija se traduce prin responsabilitate față de cetățeni și față de viitor, inclusiv în combaterea schimbărilor climatice.
„Împreună, vom face din acest an anul păcii, al creșterii și al grijii”, a concluzionat Alexander Stubb, conturând o politică externă pragmatică, ancorată în alianțe, valori și interese strategice.