La primul summit pentru președintele Nicușor Dan, noul lider de la Cotroceni și omologii săi de pe flancul estic al NATO și din țările nordice aliate au stabilit luni, la Vilnius, că o creștere a bugetelor pentru apărare ale aliaților non-americani la 5% din PIB, precum și prezența militară a SUA în flancul estic al NATO și angajamentele extinse de descurajare rămân vitale pentru securitatea euro-atlantică. Într-o declarație comună semnată de co-președinții formatului “București 9”, președinții Poloniei și României, și de gazda summitului, președintele Lituaniei, țările participante au reafirmat că Rusia este “cea mai semnificativă, pe termen lung și directă amenințare la adresa securității euro-atlantice”, și au precizat că Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită “pentru toate eventualitățile”.
“Ne îndreptăm către o alocare de cel puțin 5 % din PIB pentru apărare și investiții legate de apărare, pentru a răspunde amenințărilor și provocărilor la adresa securității”, se arată în declarația adoptată, care evocă și consolidarea capacității industriale de apărare transatlantice, inclusiv prin implementării inițiativei “Readiness 2030” din Cartea Albă europeană privind apărarea.
La reuniunea de la Vilnius, premergătoare pentru summitul NATO de la Haga de la finalul lunii iunie, au participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, context în care aliații de pe flancul estic și cei din țările nordice au reafirmat sprijinul deplin pentru independența și integritatea teritorială a Ucrainei, susținând “calea ireversibilă a integrării euroatlantice, inclusiv aderarea la NATO”.
“Întâlnirea de astăzi este o manifestare a angajamentului nostru de a extinde și adânci cooperarea pe securitate și apărare între țările B9 și aliații nordici”, se arată în declarația comună, fiind pentru prima dată când formatului București 9 (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia) se alătură țările nordice din cadrul NATO (Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia).
Un sprijin clar a fost exprimat pentru Republica Moldova, care este felicitată “pentru eforturile de menținere a stabilității și de avansare a reformelor pe calea europeană”.
Liderii au convenit că următorul summit al acestui format extins va avea loc în România în 2026.
Declarația comună a liderilor Formatului București 9 și a țărilor nordice – Vilnius, 2025
Șefii de stat și de guvern ai Formatului București 9 – Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia – împreună cu țările nordice – Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia – s-au reunit astăzi la Vilnius. Salutăm cu căldură participarea Secretarului General al NATO, precum și a Președintelui Ucrainei la această reuniune.
Ne-am întâlnit într-un moment crucial, în care mediul de securitate continuă să se deterioreze, întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei provoacă pierderi de vieți omenești, suferințe civile și încalcă normele și acordurile internaționale. Rusia rămâne cea mai semnificativă, pe termen lung și directă, amenințare la adresa securității euro-atlantice, iar NATO trebuie să-și adapteze în continuare abordarea față de Rusia. Alianța trebuie să fie pregătită pentru toate eventualitățile posibile.
Reuniunea de astăzi reprezintă angajamentul nostru comun de a extinde și aprofunda cooperarea în domeniul securității și apărării între țările Formatului București 9 și aliații nordici. Împreună, am evaluat pregătirile pentru viitorul Summit NATO de la Haga, inclusiv angajamentul nostru ferm de a crește semnificativ cheltuielile pentru apărare și capacitatea industrială de apărare, în contextul amenințării reprezentate de Rusia la adresa securității euro-atlantice și a războiului său continuu de agresiune împotriva Ucrainei.
Scopul fundamental și responsabilitatea supremă ale NATO este de a asigura apărarea colectivă, în conformitate cu articolul 5 din Tratatul de la Washington. Summitul de la Haga trebuie să adopte decizii suplimentare pentru a construi o Alianță mai puternică, mai bine pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat.
În acest sens, subliniem deciziile luate la summiturile NATO de la Madrid, Vilnius și Washington, inclusiv consolidarea substanțială a posturii aliate pentru descurajare și apărare avansată pe flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, precum și creșterea cheltuielilor pentru apărare și îmbunătățirea capacității industriale transatlantice în domeniul apărării.
Legătura transatlantică continuă să fie piatra de temelie a apărării noastre colective. Creșterea cheltuielilor pentru apărare de către aliații non-americani, precum și prezența militară a SUA pe flancul estic al NATO și angajamentele de descurajare extinsă rămân vitale pentru securitatea euro-atlantică.
Ne îndreptăm către atingerea unui nivel de cel puțin 5% din PIB pentru apărare și investiții conexe, pentru a face față amenințărilor și provocărilor de securitate. Facem apel către toți aliații să investească urgent mai mult, individual și colectiv, pentru a asigura planuri complet finanțate și capabilități credibile necesare pregătirii, descurajării și apărării. Rămânem angajați în furnizarea forțelor, capabilităților, resurselor și infrastructurii necesare pentru noile planuri, pentru a fi pregătiți pentru apărare colectivă de înaltă intensitate și pe mai multe domenii.
Consolidarea pregătirii naționale și la nivel de Alianță pentru descurajare și apărare necesită o abordare guvernamentală completă în toate domeniile. Aceasta include consolidarea infrastructurii de transport, achiziția de active necesare – toate esențiale pentru mișcarea rapidă, sigură și eficientă a forțelor și capabilităților aliate – precum și dezvoltarea infrastructurii relevante. Toate acțiunile noastre trebuie să fie finanțate și susținute adecvat. Un element important în întărirea capabilităților de descurajare și apărare ale NATO este extinderea Sistemului de Conducte NATO pe flancul estic.
Vom accelera eforturile de stimulare a industriei de apărare transatlantice – prin producție extinsă și rapidă, achiziții mai inteligente și proiecte multinaționale sporite. Cartea albă a Comisiei Europene și a SEAE pentru apărarea europeană – „Readiness 2030” și Planul „ReArm Europe” sunt pași importanți în transformarea ambiției strategice europene în capabilități reale. Contribuțiile europene mai puternice în cadrul NATO înseamnă o Alianță mai puternică. Încurajăm valorificarea întregului potențial al cooperării NATO-UE și consolidarea acesteia, în special în livrarea capabilităților militare și mobilității militare pentru securitatea europeană, eliminând totodată barierele de reglementare. Această cooperare trebuie să rămână incluzivă și să permită participarea aliaților non-UE.
Rămânem fermi în condamnarea invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Reafirmăm sprijinul nostru neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul granițelor sale recunoscute internațional. Integritatea teritorială este un principiu fundamental și de neînlocuit al dreptului internațional, care trebuie respectat și protejat întotdeauna.
Reafirmăm că securitatea Ucrainei este parte integrantă a securității regiunii euro-atlantice. Vom continua sprijinul nostru politic, militar, economic și umanitar pentru ca Ucraina să se afle în cea mai bună poziție posibilă pentru a obține o pace cuprinzătoare, justă și durabilă, bazată pe principiile Cartei ONU și ale dreptului internațional. Ne reafirmăm sprijinul pentru eforturile SUA în acest sens. Salutăm inițiativa Coaliției pentru Pace și Securitate a Regatului Unit și Franței și rămânem angajați să contribuim. Felicităm Ucraina pentru determinarea sa de a se angaja într-un proces de pace. Până în prezent, Rusia nu a demonstrat niciun interes real pentru pace.
Summitul de la Haga trebuie să demonstreze sprijinul și angajamentul continuu al NATO față de Ucraina. Rămânem fermi în susținerea deciziei și angajamentului aliaților privind parcursul ireversibil al Ucrainei către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO. Ucraina are dreptul de a-și alege propriile aranjamente de securitate și de a-și decide viitorul, fără interferențe externe.
Vom intensifica eforturile de constrângere a Rusiei, inclusiv capacitatea sa de a duce un război de agresiune împotriva Ucrainei, prin creșterea presiunii, inclusiv prin sancțiunile UE, și suntem pregătiți să adoptăm noi sancțiuni. Vom lucra constant pentru a asigura responsabilitatea internațională a Rusiei pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, precum și pentru crimele de război și toate atrocitățile comise. Activele Rusiei trebuie să rămână înghețate până când aceasta încetează războiul de agresiune și compensează Ucraina pentru daunele cauzate.
Condamnăm orice formă de sprijin pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și îndemnăm toate părțile care o facilitează să înceteze acest sprijin. Belarus continuă să permită acest război, punând la dispoziție teritoriul și infrastructura sa. Republica Populară Democrată Coreeană (Coreea de Nord) și Iran îl alimentează prin sprijin militar direct, în timp ce China rămâne un facilitator decisiv.
Condamnăm cu fermitate acțiunile Rusiei, din ce în ce mai intense și extrem de confruntaționale, împotriva Europei. Amenințările hibride ale Rusiei includ sabotaj, dezinformare, atacuri cibernetice, instrumentalizarea migrației – în special la granițele dintre Belarus și NATO –, manipularea informației, interferențe electorale, folosirea unei așa-numite „flote fantomă” și încălcări ale spațiului aerian. Rusia caută să destabilizeze securitatea noastră, să perturbe sprijinul pentru Ucraina și să submineze societățile noastre. Aceste eforturi maligne nu vor reuși. Vom continua să ne coordonăm acțiunile și comunicarea strategică, să creștem schimbul de informații, monitorizarea și supravegherea, pentru a anticipa, descuraja și contracara toate aceste activități destabilizatoare.
Felicităm Republica Moldova pentru eforturile sale de a menține stabilitatea și de a avansa reformele pe calea europeană și vom continua să consolidăm sprijinul nostru pentru Chișinău. Vom continua să urmărim parteneriate mai strategice, mai coerente și mai eficiente, în special cu Uniunea Europeană, precum și cu partenerii noștri din vecinătate, din Indo-Pacific și din Sud.
Așteptăm cu interes următoarea reuniune în România, în 2026.
Semnat:
- Gitanas Nausėda, Președintele Republicii Lituania
- Andrzej Duda, Președintele Republicii Polonia
- Nicușor Dan, Președintele României
