România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034, potrivit calendarului anunțat oficial de Comisia Europeană. Țara noastră are deja o experiență apreciabilă în acest domeniu: Sibiu a deținut titlul în 2007, alături de Luxemburg, iar Timișoara în 2023, împreună cu Veszprém și Elefsina. Cele două proiecte au lăsat în urmă infrastructură culturală, rețele europene, proiecte noi și experiență în dezvoltarea unor programe culturale la scară europeană.
„Pentru 2034, miza este și mai mare. Noul cadru propus de Comisia Europeană schimbă perspectiva asupra titlului. Capitala Europeană a Culturii nu va mai fi privită doar ca un program concentrat într-un singur an, ci ca un angajament pe termen lung, cu rezultate care vor fi evaluate și după anul titlului. De respectarea angajamentelor asumate va depinde și acordarea Premiului Melina Mercouri, numit după ministra grecă a Culturii care a propus programul în 1985”, transmite Ministerul Culturii.
Potrivit Ministerului, candidatura va deveni mai simplă, criteriile urmând să fie reduse de la șase la patru seturi, orașele vor putea forma mai ușor candidaturi comune, inclusiv transfrontaliere, iar tinerii și societatea civilă vor avea un rol mai important.
Pentru România, calendarul propus este deja un punct de plecare: primele candidaturi ar urma să fie depuse în toamna lui 2028, finalistele să fie cunoscute în 2029, iar orașul desemnat să aibă apoi cinci ani pentru pregătirea programului din 2034.
„Orașele care investesc timp, energie și idei într-o candidatură trebuie să poată păstra ceva din această muncă, chiar dacă nu câștigă titlul. De aceea, analizăm un mecanism prin care programele dezvoltate pentru candidatură, cel puțin de orașele finaliste, să poată fi implementate parțial și după competiție”, subliniază Ministerul Culturii.
Potrivit instituției, experiența Cluj-Napoca arată că acest lucru este posibil, iar proiectele dezvoltate în cadrul candidaturii pentru titlul din 2021 au continuat să prindă viață și după încheierea competiției. Această logică a continuității se regăsește, de altfel, și la nivel național.
„Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027–2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente. Viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată, devenind un proiect-far”, a declarat ministrul culturii, Demeter András István.
Ministerul subliniază că, deși 2034 poate părea încă departe, pentru orașele care vor intra în competiție pregătirea începe deja. Potrivit instituției, România are șansa de a transforma următoarea Capitală Europeană a Culturii într-un proiect ale cărui rezultate să depășească anul acordării titlului și să confirme, în practică, direcțiile Strategiei Naționale a Culturii 2027–2034.
