Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

România va putea beneficia de 3,1 miliarde de euro, după ce Parlamentul European a aprobat ajutorul economic de 37 de miliarde de euro pentru țările UE afectate de COVID-19

Published

on

© European Union

Membrii Parlamentului European au dat joi seară votul final privind aprobarea pachetului de ajutor economic de 37 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru sprijinirea statelor membre în contextul consecințelor economice provocate de pandemia cu noul coronavirus. 

Într-o ședință plenară extraordinară, prima din istorie desfășurată la distanță, cu doar cu câțiva zeci de eurodeputați prezenți fizic și desfășurată în condiții speciale, toate voturile fiind exprimate online via e-mail, Parlamentul European a dat undă verde celor trei propuneri aflate pe agendă, vizând pachetul economic menționat, extinderea domeniului de aplicare a Fondului de solidaritate al UE și încetarea ”zborurilor-fantomă” cauzate de epidemia de COVID-19.

683 de eurodeputați au votat pentru pachetul economic de 37 de miliarde de euro anunțat de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și aprobat în prealabil și de statele membre ale UE. Au existat pentru voturi împotrivă și o abținere.

Propunerea legislativă de extindere a domeniului de aplicare a Fondului de solidaritate al UE pentru a acoperi urgențele în materie de sănătate publică a fost aprobată cu 671 de voturi pentru, trei împotrivă și 14 abțineri.

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, folosit în cazul catastrofelor naturale majore, își extinde astfel sfera de aplicare și pentru crizele de sănătate publică. Până la 800 de milioane de euro sunt disponibili în 2020 din acest fond.

Propunerea Comisiei Europene de încetare a așa-numitelor ”zboruri fantomă” cauzate de epidemia COVID-19 a fost votată cu 686 de voturi pentru, zero împotrivă și două abțineri.

Reglementarea situației sloturilor orare va permite transportatorilor aeriene să își păstrze sloturile orare fără a fi nevoiți să decoleze cu aeronavele goale, iar măsura va fi activă în perioada 1 martie – 24 octombrie 2020.

Anterior acestui vot final, Parlamentul European a mai organizat două sesiuni de vot. În prima, eurodeputații au căzut de acord să aprobe prin procedură de urgență cele trei propuneri menționate. Ulterior, în cadrul celei de-a doua au fost votate și respinse mai multe propuneri de amendamente la propuneri.

Pachetul propus de Comisia Europeană și denumit Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative) va pune la dispoziția statelor membre fonduri de coeziune în valoare de 37 miliarde euro pentru a face față consecințelor crizei. Anterior votului din PE, propunerea a fost aprobată și de către statele membre.

În cadrul acestei noi inițiative, Comisia propune direcționarea sumei de 37 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune pentru a lupta împotriva crizei. În acest scop, Comisia propune să renunțe în acest an la obligația de a le solicita statelor membre rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale. Această sumă se ridică la aproximativ 8 miliarde de euro de la bugetul UE, care va fi adăugată la cele 29 de miliarde de euro, fonduri structurale disponibile în întreaga UE. Acest lucru va crește în mod efectiv volumul de investiții din 2020 și va contribui la prioritizarea finanțării, prin folosirea celor 28 de miliarde de euro, fonduri aferente politicii de coeziune (din cadrul programelor disponibile în perioada 2014-2020).

În ce privește sumele de care ar putea beneficia România din cadrul acestor ample măsuri, România poate utiliza aproximativ 3,1 miliarde de euro pentru a lupta împotriva COVID-19, valoare ce nu include sumele eliberate de Banca Europeană de Investiții sau contribuțiile statului român prin ajutoare de stat.

Premierul Ludovic Orban a declarat recent că ”există o resursă financiară utilizabilă estimată la aproximativ 600 de milioane de euro” pentru România, însă sprijinul ar putea depăși câteva miliarde, având în vedere că recent Comisia Europeană a direcționat peste un miliard de euro fonduri europene țara noastră în eforturile de combatere a efectelor economice asociate crizei sanitare COVID-19.

Mai mult, printr-o finanțare record de la Comisia Europeană, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va primi 682 de milioane de euro pentru a combate efectele crizei sanitare generate de râspândirea virusului SARS-CoV-2.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: UE a adoptat soluții pentru combaterea crizei COVID-19. Euroscepticii nu pot nega realitatea

Published

on

©️ Cristian Bușoi/ Facebook

UE a adoptat soluții pentru combaterea crizei COVID-19, iar euroscepticii și alți actori statali nu pot nega realitatea, în ciuda dezinformării practicată pe scară largă pentru promovarea unor interese politice, transmite eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), într-o postare pe Facebook.

„Uniunea Europeană a depus eforturi susținute pentru a combate criza generată de pandemia COVID 19, atât în domeniul sănătății cât și în domeniul economic. Acest lucru trebuie adus în atenția publicului, mai ales în contextul actual, când se încearcă propagarea unui curent eurosceptic, un context în care actori statali sau diverse publicații încearcă să creeze o imagine falsă și să profite de pe urma crizei pentru a-și promova interesele politice”, scrie Cristian Bușoi.

Acesta amintește că, în aceste ultime săptămâni, UE a creat mecanisme și a adoptat soluții de răspuns la criza generată de Covid 19 care presupun ajutoare financiare „fără precedent” pentru protejarea cetățenilor și a economiei, relaxare fiscală, achiziții comune și rezerve strategice pentru echipamente medicale și, mai presus de toate, solidaritate.

Mai jos, eurodeputatul menționează principalele măsuri luate de UE ca răspuns la criza provocată de COVID-19, pandemia care „a dat peste cap întreaga planetă”.

Achiziții comune, acces la rezerva stretegică rescEU

Uniunea Europeană a pus la punct un sistem internațional de achiziții care le permite statelor membre să cumpere echipamente medicale și de protecție, precum și medicamente. Statele membre au acces la rezerva strategică rescEU, care include atât echipamente de protecție pentru personalul medical, cât și ventilatoare pentru respirație. În plus, datorită industriei europene care s-a mobilizat și și-a adaptat liniile de producție UE va fi capabilă în maximum trei luni să fabrice echipamente de protecție pentru personalul din spitale, fără să mai depindă de importuri.

37 de miliarde de euro pentru Inițiativa Coronavirus Response

37 de miliarde EUR de la bugetul UE au fost alocate Inițiativei pentru investiții în răspunsul la coronavirus, pentru sprijinirea sistemelor de sănătate, a întreprinderilor mici și mijlocii și a piețelor forței de muncă. 28 de miliarde de euro vin sub formă de fonduri structurale din pachetele financiare naționale pentru 2014-2020, care nu sunt încă alocate proiectelor, și devin astfel eligibile pentru răspunsul la criză.

Alte 8 miliarde sunt prefinanțările din fondururile structurale neutilizate de statele și care nu vor fi restituite UE, cum s-a întâmplat până acum, ci vor rămâne la dispoziția statelor pentru a depăși criza. Din cele 37 de miliarde de euro României îi sunt alocale aprox. alocate 3,1 miliarde de euro. Planul de ajutor economic a intrat în vigoare la 1 aprilie.

În paralel, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, folosit în cazul catastrofelor naturale majore, își extinde sfera de aplicare și pentru crizele de sănătate publică. Până la 800 de milioane de euro din partea Fondului de solidaritate al UE urmează să fie direcționate către țările cel mai puternic afectate, datorită extinderii domeniului de aplicare a fondului.

Promovarea cercetării pentru descoperirea de vaccinuri și tratamente împotriva COVID-19

Comisia Europeană a decis suplimentarea fondurilor pentru proiecte de cercetare legate de Covid-19 până la 48.5 milioane euro. Fondurile suplimentare sunt destinate unui număr de 18 proiecte, la care lucrează 140 de echipe de cercetători, ce au misiunea de a descoperi vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, precum și teste pentru diagnosticarea bolii, cu scopul de a opri răspândirea noului coronavirus. Pentru descoperirea de noi tratamente există și un parteneriat public privat între Comisia Europeană și industria farmaceutică, Inițiativa Medicamentelor Inovatoare (IMI), care va avea la dispoziție 45 de milioane de euro din fondul Programului pentru Cercetare Orizont 2020. Se estimează că investiția totală va ajunge la peste 90 de milioane de euro: jumătate provenind din bugetul UE și restul din fondurile industriei.

Repatrierea cetățenilor europeni și crearea de coridoare verzi

Uniunea Europeană ajută statele membre cu repatrierea cetățenilor rămași blocați departe de casă din cauza restricțiilor de circulație impuse de criza COVID-19. De la începutul pandemiei, aproximativ 250.000 de persoane au fost repatriate în Europa prin intermediul unor zboruri organizate de statele membre. Pentru a transporta rapid stocurile necesare de medicamente, echipamente medicale și alimente, UE a decis și înființarea de culoare verzi, care să faciliteze accesul transportatorilor, iar timpul de așteptare la trecerea prin punctele de frontier să nu depășească 15 minute cu tot cu controlul documentelor.

Repornirea economiilor

Pentru a atenua șocul economic provocat de COVID – 19, fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecţionat pentru depăşirea crizei, iar regulile au fost relaxate pentru a permite finanţării să circule rapid şi eficient, spune eurodeputatul PNL.

Cea mai recentă măsură este activarea SURE, un instrument financiar de solidaritate în valoare de 100 de miliarde euro, care îi va ajuta pe lucrători să îşi păstreze veniturile şi va sprijini întreprinderile să depășească perioada de criză.

Comisia Europeană a decis și activarea unei clauze care să permită statelor membre să depășească deficitul bugetar.
Prin Banca Europeană de Investiții se alocă până la 40 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor de finanțare pe termen scurt ale IMM-urilor, iar Banca Centrală Europeană a anunțat un program de achiziții de urgență pandemică, în valoare de 750 de miliarde EUR.

Continue Reading

Dan Motreanu

Europarlamentarul Dan Motreanu anunță că ”industria românească s-a alăturat eforturilor de combatere a noului coronavirus”: Multe dintre fabricile noastre și-au adaptat liniile de producție și fabrică acum măști de protecție, combinezoane, izolete

Published

on

Industria românească s-a alăturat eforturilor de combatere a noului coronavirus, a transmis europarlamntarul Dan Motreanu (PNL, PPE) într-o postare pe Facebook, precizând că ”multe dintre fabricile noaste și-au adaptat liniile de producție și fabrică acum măști de protecție, combinezonae, izolete, iar, în curând, România ar putea produce inclusiv ventilatoare pentru respirație”.

Guvernul a aprobat deja prin ordonanță de urgență ”omologarea echipamentelor medicale și de protecție de către laboratoarele specializate ale MAPN, iar în acest moment există deja peste 400 de cereri depuse de către antreprenorii români pentru omologarea produselor.”

În acest context, eurodeputatul român a făcut o trecere în revistă a echipamentelor medicale care sunt produse deja în România:

1.Măști în 3 straturi

În maximum patru săptămâni, România ar putea acoperi cererea internă de măști de protecție din producție proprie. La Oradea se produc deja măști în 3 straturi, iar săptămâna aceasta vor ajunge în România alte 10 linii de producție. Începând cu 15 aprilie, țara noastră va putea produce între 1 și 2 milioane de măști pe zi. Materia primă pentru aceste măști se găsește în România, ceea ce însemnă că nu va mai dura mult până când măștile de protecție vor fi disponibile pentru întrega populație. Deocamdată stocurile sunt cumpărate integral de stat pentru sistemul de sănătate”, a informat Dan Montreanu.

2. Măști FPP

Eurodeputatul român a anunțat că , pentru măștile FPP, ”pe 15 aprilie va veni prima linie de producție, iar în două săptămâni de la instalare se vor putea produce aproximativ 40.000 de măști pe zi. Acest tip de măști sunt doar pentru sistemul de sănătate și există mari șanse ca România să-și poată asigura nevoia internă tot în câteva săptămâni. Materia primă pentru aceste măști trebuie importată din Turcia sau China, însă firma care aduce utilajul a oferit statului asigurări că va exista materialul necesar pentru producție.”

4. Izolete

Dan Motreanu a anunțat că, până în prezent, ”45 de izolete de producție românească au fost recepționate de Ministerul Apărării Naționale.”

Izoletele au fost fabricate de cercetătorii militari în colaborare cu medicii militari și indeplinesc standardele de securitate pentru prevenirea riscurilor de contaminare în zona de izolare și pe traseul de transport al persoanei infectate cu noul tip de coronavirus. Ministerul Apărării a făcut comandă de minumim 100 de izolete.

5. Combinezoane

Potrivit eurodeputatului român, ”săptămâna aceasta un producător mare de textile industriale va omologa în laboratoarele MAPN un cobinezon dintr-un material special produs în România, ce urmează să fie dezvoltat ulterior în serie de către marile fabrici de confecții. Firba vine de la o fabrică din Buzău, iar materialul textil de la o fabrică din Vâlcea. După omologare, există șanse ca România să poată dezvolta inclusiv capacitate de export.”

6. Aparate PCR

Europarlamentarul a estimat că, până la sfârșitul lunii, numărul aparatelor RT-PCT s-ar putea dubla, în prezent, în România existând deja 40 de astfel de aparate. Astfel, ”capacitatea de testare ar putea ajunge la 6000 – 8000 de teste pe zi, compativ cu maximum 700, la începutul crizei. Creșterea capacității ține azi exclusiv de rapiditatea cu care vom putea instrui experți pentru a analiza testele. Avem suficiente kituri de testare și recoltoare.”, a dat asigurări Dan Motreanu.

7. Ventilatoare de respirație

Doi mari producători mondiali de ventilatoare respiratorii, unul din SUA și altul din Irlanda, au pus la dispoziție României blueprint-urile pentru a face aparatele de ventilație, inclusiv schițele pieselor”, a informat eurodeputatul român. În aceste condiții, marile firme din ”industria auto românescă încearcă acum construirea unui aparat de ventilație pilot, iar dacă acesta va trece cu succes de toate testele, urmează producția în serie, în maximum opt săptămâni.”

8. Viziere

”Cu ajutorul companiilor private, mai multe ONG-uri din România au cumpărat zilele acestea câteva sute de imprimante 3D pentru viziere, producția urmând să ajungă în spitalele din țară. În ceea ce privește vizirele, nu există o problemă de producție.”, a conchis Dan Motreanu.

Până în prezent, în România au fost înregistrate aproape 4.000 de infectări cu noul coronavirus, în vreme ce 157 de persoane testate pozitiv cu SARS-CoV-2 au decedat.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, mesaj de ziua NATO în România: Avem în NATO un sprijin important, mai ales în aceste clipe

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a transmis un mesaj cu prilejul zilei NATO în România prin care iterează importanța apartenenției României la Alianța Nord-Atlantică: ”De 16 ani, România este aliat NATO, cea mai puternică alianță politico-militară, apărând cu onoare obiectivele strategice ale Alianței, dar și interesele noastre naționale.”

”Astăzi, avem în NATO un sprijin important, mai ales în aceste clipe, în care toate țările lumii sunt deja în război cu un inamic invizibil”, a mai subliniat președintele Partidului Mișcării Populare în mesajul său.

Potrivit deputatul european, România a devenit s-a alăturat celor ”71 de ani de eforturi susținute spre a asigura pacea și stabilitatea”.

Eugen Tomac se arată convins că solidaritatea și cooperarea vor reuși ”să ne treacă și de această grea încercare.”

Totodată, deputatul european salută și recenta aderare a Macedoniei de Nord, devenind al 30-lea stat membru al NATO: ”Din acest an suntem chiar mai puternici, recenta aderare a Macedoniei întărindu-ne pozițiile în Balcanii de Vest.”

”Suntem mulți, să rămânem uniți”, a fost îndemnul lui Eugen Tomac.


România a împlinit, la 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Citiți și 71 de ani de la înființarea NATO, Alianța ”clădită pentru a face față crizelor” și mai necesară ca oricând pentru unitatea Occidentului

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. Săptămâna trecută, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending