Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a avertizat miercuri că Rusia trebuie să-și reducă puterea militară și să facă concesii serioase pentru a ajunge la o „pace justă și durabilă” în Ucraina, informează Politico Europe.
„În orice acord de pace, trebuie să ne concentrăm pe modul în care putem obține concesii din partea Rusiei, pentru ca aceasta să înceteze definitiv agresiunea și să nu încerce să modifice granițele prin forță”, a declarat Kallas după o reuniune extraordinară a miniștrilor de externe ai UE.
„Avem un agresor și o victimă. Accentul ar trebui să fie pus pe ceea ce trebuie să facă Rusia, agresorul, și nu pe ceea ce trebuie să sacrifice Ucraina, victima”, a adăugat ea.
Comentariile sale vin după ce administrația președintelui american Donald Trump a difuzat săptămâna trecută un plan în 28 de puncte care a alarmat Ucraina și aliații săi europeni, deoarece favoriza în mod semnificativ Moscova.
Reuniunea online de miercuri a fost considerată la Bruxelles o ocazie de a „vorbi cu o singură voce europeană” și de a stabili condițiile ne-negociabile ale UE, asigurându-se că toate cele 27 de state membre rămân aliniate pe măsură ce negocierile se accelerează.
Kallas a afirmat că proiectul de plan nu include „nici o singură concesie” din partea Moscovei și a susținut că un acord trebuie să impună obligații Rusiei, inclusiv reducerea dimensiunii armatei și a cheltuielilor militare. „Dacă cheltuiți aproape 40 % (din cheltuielile totale ale guvernului) pentru armată, veți dori să o folosiți din nou, iar acest lucru reprezintă o amenințare pentru noi toți”, a afirmat ea.
Kallas a remarcat antecedentele de ostilitate ale Rusiei: „Dacă agresiunea dă roade, aceasta va servi drept invitație la repetarea agresiunii și la utilizarea ei și în alte părți, ceea ce reprezintă o amenințare pentru toată lumea, în special pentru țările mai mici. Iar în Europa… există doar două tipuri de țări: țările mici și cele care nu și-au dat seama încă că sunt țări mici”.
Duminică, oficiali din SUA, Ucraina, Franța, Germania, Marea Britanie și UE s-au reunit la Geneva pentru a revizui planul SUA. Washingtonul și Kievul au declarat ulterior că discuțiile au dus la elaborarea unui „cadru actualizat și îmbunătățit” pentru discuții ulterioare.
Vorbind la Strasbourg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „datorită eforturilor depuse de Ucraina, Statele Unite și noi, europenii, în ultimele zile la Geneva, avem acum un punct de plecare”, avertizând însă că „sunt necesare eforturi mult mai mari”.
Von der Leyen a confirmat, de asemenea, planurile de a accelera utilizarea activelor rusești înghețate pentru a susține un împrumut de 140 de miliarde de euro acordat Ucrainei, o măsură la care Belgia s-a opus în cadrul Consiliului European de luna trecută, din cauza temerilor că președintele rus Vladimir Putin ar putea lua măsuri de represalii împotriva Belgiei, unde sunt păstrate activele.
Întrebat dacă Belgia a greșit blocând anumite aspecte ale mecanismului de împrumut din activele înghețate, Kallas a descris preocupările acesteia ca fiind „legitime” și a afirmat că „toți cei prezenți la masa negocierilor” ascultă și lucrează pentru a atenua riscurile.