Connect with us

ROMÂNIA

Sondaj IRES: Aproape jumătate dintre români consideră că naționalismul este o mișcare necesară în România

Published

on

48% dintre români susțin că naționalismul ar fi o mișcare necesară pentru România, în timp ce 50% dintre cetățeni nu au încredere în străinii care critică țara noastră, relevă un sondaj al IRES făcut la comanda Consiliului Național de Combatere a Discriminării (CNCD).

Sondajul este axat pe fenomenul discriminării, care este perceput ca fiind o problemă de către mare majoritate a populației (71%), 63% considerând că el se manifestă cu o frecvență ridicată în societatea românească.

Aproape jumătate dintre români (46%) cred că sunt superiori altora, deși nu sunt perfecți, ceea ce din nou indică un etnocentrism limitativ și închis, marcat de teama față de diferență. Mai mult de 2/3 dintre români nu sunt de acord cu căsătoria între homosexuali, iar 60% sunt în dezacord cu ideea parteneriatului civil.

36% din români îi consideră pe musulmani ca fiind periculoși, iar 44% cred că imigranții ar trebui opriți la granițele Europei. Frica de diferență apare și când e vorba de persoanele cu dizabilități, 51% din respondenți considerând că acestea trebuie internate în instituții speciale. Naționalismul este văzut ca o mișcare necesară pentru România de aproape jumătate dintre români, neîncrederea în străinii care critică România este confirmată de 50% dintre respondenți, iar Soros este un personaj real care a făcut rău României pentru 36% dintre români.

70% dintre respondenți afirmă că știu ce este discursul urii, percepția directă sau indirectă fiind marcată cel mai frecvent pe bază de etnie (47%), orientare politică (40%), religie (33%), orientare sexuală (31%) și dizabilitate (31%). Locurile cele mai frecvente unde respondenții au fost martori la discursul urii au fost strada (53%), locul de muncă (24%) și cercul de prieteni (19%).

Sondajul IRES, comandat de CNCD a fost făcut pe un eșantion reprezentativ, în perioada 26 noiembrie -10 decembrie 2018, prin metoda Cati, având o marjă de eroare de +/-2,7%.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Reprezentanții românilor din diaspora cer intensificarea campaniei de promovare a site-ului www.votstrainatate.ro, unde doar 20.000 de cetățeni s-au înregistrat pentru a vota la prezidențiale

Published

on

© Autoritatea Electorală Permanentă

Reprezentanţii românilor din diaspora au solicitat intensificarea campaniei de promovare a site-ului www.votstrainatate.ro cu prilejul unei discuţii purtate, luni, cu preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin-Florin Mituleţu-Buică, informează AEP într-un comunicat. Totodată, până în prezent, peste 20.000 de români s-au înscris pentru a vota la alegerile prezidențiale din noiembrie, cu 22 de zile înainte de expirarea termenului limită, scadent la 11 septembrie.

Mituleţu-Buică a avut luni o întâlnire cu membri ai unora dintre cele 29 de asociaţii civice semnatare ale scrisorii deschise pe tema votului prin corespondenţă, eveniment dublat de o videoconferinţă cu reprezentanţi ai acestor organizaţii aflaţi în diverse ţări europene.

“Mesajul central al membrilor asociaţiilor civice a fost determinarea acestora de a continua să se implice în campania de informare a alegătorilor şi de a acţiona în parteneriat cu AEP şi MAE pentru a disemina informaţiile privind modalităţile de vot pe care le au la dispoziţie românii din afara ţării, dar şi pentru a facilita exercitarea dreptului de vot de către unele categorii profesionale cu ocupaţii itinerante. Astfel, potrivit reprezentantei asociaţiei Voluntari în Europa, Adriana Mureşan, circa 140.000 de şoferi români de TIR, care nu au domiciliul sau reşedinţa în străinătate, sunt în tranzit prin Europa şi nu pot preconiza unde se vor afla în perioada alegerilor prezidenţiale, motiv pentru care solicită organizarea unor secţii de votare accesibile, cum ar fi în parcări sau la puncte de trecere a frontierei”, se arată într-un comunicat al AEP, potrivit Agerpres.

La întâlnirea şi videoconferinţa organizate la sediul AEP au participat reprezentanţi ai următoarelor asociaţii civice: Voluntari în Europa, Rezist West Midlands şi Warwickshire, Platforma România 100, Expert Forum, Rezistenţa din Diaspora, Rezist Lyon, Mişcarea Civică Diaspora Austria, Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Voluntar Londra, Aradul Civic şi #activAG Piteşti.

La discuţii au fost prezenţi şi oficiali din partea Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Potrivit contorizării efectuate pe www.votstrainatate.ro, până marți, 20 august, ora 12:01, 20.271 de români s-au înregistrat pentru a vota la alegerile prezidențiale. Dintre aceștia, 10.164 au optat pentru a vota la o secție de votare din străinătate și 10.107 au preferat votul prin corespondență.

Citiți și
AEP recomandă românilor din diaspora să opteze pentru votul prin corespondență. Care sunt pașii
AEP: Începând de astăzi, românii din străinătate se pot înregistra online pentru a vota la alegerile prezidențiale

Alegătorii care doresc să voteze în străinătate, la alegerile pentru preşedintele României din anul 2019, se pot înregistra ca alegători în străinătate, prin intermediul unui formular online, până cel mai târziu la data de 11 septembrie 2019, ora 23:59:59.

Românii din străinătate vor vota pentru preşedintele României pe 8, 9 şi 10 noiembrie şi, în eventualitatea unui al doilea tur de scrutin, pe 22, 23 şi 24 noiembrie.

 

Continue Reading

POLITICĂ

Donald Trump și Klaus Iohannis se întâlnesc în această seară la Casa Albă. Care este agenda discuțiilor dintre cei doi lideri

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis va fi primit marţi, la Washington, de omologul său american, Donald Trump, în cadrul vizitei de lucru pe care o efectuează în SUA, la doi ani și două luni distanță de când a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump în Biroul Oval.

Potrivit agendei oficiale, Klaus Iohannis va sosi la Casa Albă la ora 14:00 (21:00, ora României), unde va fi întâmpinat de preşedintele SUA, Donald Trump, şi va semna în Cartea de Onoare.

După acest moment vor avea loc, în Biroul Oval, de la ora 14:10 (21:10, ora României) convorbirile tete-a-tete ale celor doi preşedinţi, urmate de convorbiri oficiale cu participarea membrilor delegaţiilor oficiale.

Pe agenda oficială nu figurează, pentru moment, nicio conferință de presă a celor doi lideri.

Sub umbrela politică a Parteneriatului Strategic bilateral și în marcajul simbolisticii a 30 de ani de la prăbușirea comunismului și a 15 ani de la aderarea României la NATO, primirea președintelui Klaus Iohannis de către Donald Trump are două componente: una majoră și directă fiind subiectele prioritare din aria securității, relației economice și energiei și o a doua subînțeleasă și indirectă, anume consolidarea poziției fruntașe a lui Klaus Iohannis în cursa electorală pentru nou mandat prezidențial.

Mizele vizitei la Washington au fost prefațate de însuși șeful statului într-o discuție informală avută cu jurnaliștii săptămâna trecută, agenda fiind dominată în întregime de relația strategică bilaterală cu accent pe dimensiunile securitate, economie, energie, dar și pe alte dosare bilaterale.

Referitor la spectrul larg al vizitei sale la Washington, președintele Iohannis a spus căeste o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se mişte un pic lucrurile”.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (19-20 august 2019)

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: Pietonii și bicicliștii români, cei mai predispuși cetățeni ai Uniunii Europene la accidentele mortale din trafic

Published

on

© Imagine de Michael Gaida de la Pixabay

Pietonii și bicicliștii români sunt cei mai predispuși accidentelor mortale față de restul cetățenilor Uniunii Europene.

Potrivit unei statistici Eurostat, România este pe primul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de numărul bicicliştilor care au decedat în accidente rutiere raportat la totalul populaţiei, cu 10 decese la un milion de locuitori în anul 2017, la polul opus situându-se Cipru şi Luxemburg cu niciun deces.

Media la nivelul UE este de 3,9 decese la un milion de locuitori.

© Eurostat

De asemenea, datele Eurostat mai arată că rata de decese în rândul pietonilor în cazul accidentelor rutiere este cea mai mare în România (37 decese la un milion de locuitori), iar cea mai scăzută în Danemarca (trei decese la un milion de locuitori).

Numărul de decese înregistrate în accidentele de circulație rutieră în Uniunea Europeană (UE) este estimat la aproximativ 25 000 în 2017, ceea ce corespunde la 50 de accidente mortale la un milion de locuitori. Numărul anual de decese pe drumurile UE a fost de aproximativ de 25 000 în 2013, față de 43 000 în 2007.

Decesele provocate cu autoturismele în trafic au reprezentat aproape jumătate (46%) din totalul accidentelor rutiere fatale în 2017, urmate de decesele  pietonilor (21%), motocicliștilor (15%), bicicliștilor (8%) și decese care implică alte forme de transport rutier (10%).

În statele membre ale UE, Bulgaria ocupă primul loc în categoria accidentelor pe șosea, și anume 64 de decese la un milion de locuitori (date din 2016), iar Malta are o rată de 6 ori mai mică, și anume 11 decese la un milion de locuitori.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending