Strategia Națională de Apărare a Țării, pusă în dezbatere publică de președintele Nicușor Dan, a fost modificată pentru a clarifica anumite prevederi ale documentului, inclusiv de natură conceptuală, informează sâmbătă Administrația Prezidențială.
“În urma punerii în dezbatere publică a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, la Administrația Prezidențială au fost transmise o serie de comentarii, observații și propuneri, atât din partea societății civile, a cetățenilor, cât și a instituțiilor cu atribuții în zona apărării, securității naționale și politicii externe”, a transmis Palatul Cotroceni într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Conform sursei citate, contribuțiile au vizat atât fondul problematicilor de securitate expuse în Strategie, cât și forma de prezentare, evidențiind un interes sporit de a îmbunătăți documentul.
“Având în vedere relevanța unor observații și propuneri, au fost operate mai multe modificări menite să clarifice anumite prevederi ale Strategiei, inclusiv de natură conceptuală. De asemenea, sugestiile primite au facilitat detalierea unor aspecte particulare din Strategie, permițând astfel detalierea unor mesaje cheie“, a mai precizat Administrația Prezidențială.
Palatul Cotroceni a mai indicat că multe dintre ideile propuse, chiar dacă nu au fost integrate în Strategie, vor contribui la fundamentarea acțiunilor din Planul de Implementare a acesteia.
“Președintele salută contribuțiile consistente venite din zona societății civile, care au îmbunătățit semnificativ conținutul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, document care asigură cadrul strategic pentru organizarea şi coordonarea unitară a activităților privind apărarea țării și securitatea națională în următorii cinci ani”, conchide Administrația Prezidențială.
Strategia Națională de Apărare a Țării, pusă în dezbatere publică de președinte la momentul lansării acesteia, 12 noiembrie, va fi avizată luni, 24 noiembrie, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și va fi prezentată de șeful statului miercuri, 26 noiembrie, în plenul Parlamentului. Ulterior, documentul va fi supus la vot în legislativ.
Citiți și
România intră într-o nouă etapă de definire a politicii sale de securitate și apărare națională cuprinsă în 40 de pagini și 117 paragrafe. Într-o conferință de presă de 107 minute, președintele Nicușor Dan a lansat în dezbatere publică proiectul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, un document programatic care trasează direcțiile de acțiune ale statului român și care introduce un nou concept strategic, acela de “independența solidară”, cu ambiția de a semnala o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României, o țară care “să se proiecteze pe termen mediu drept principala putere a Europei de Sud-Est și a doua mare putere la est de Germania, după Polonia”. În același timp, consolidarea rolului țării în NATO și în Uniunea Europeană și “importanța covârșitoare” a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ca “pilon de neînlocuit al securității noastre și platformă de avansare a prosperității României” reprezintă ancore prin care România, în acțiunea sa externă, să răspundă amenințărilor reprezentate de “acțiunile ostile ale Federației Ruse”, inclusiv spionajul și războiul hibrid, precum și riscurilor și vulnerabilităților identificate ca fiind ca tendințele de populism, curentele anti-europene și anti-UE, emergența unor alianțe anti-occidentale sau instabilitatea din regiune.
“O eventuală graniță pe Dunăre cu Rusia” este dată ca exemplu concret al unei amenințări, în vreme ce documentul atrage atenția că “o eventuală amânare pe termen lung a integrării europene a Republicii Moldova și a Ucrainei va accentua riscurile de securitate pentru România”.
Tot în sfera externă, China este menționată adiacent în Strategie, în descrierea contextului global al competiției strategice pentru supremație.
În acțiunea sa internă, strategia de apărare propune “un parteneriat cu națiunea română” al cărui nivel de ambiție să ilustreze “un posibil nou proiect național” și care să răspundă unor riscuri și vulnerabilități precum corupția, politicile fiscale inadecvate, precaritatea educației, accentuarea declinului populației sau nivelul scăzut al gândirii critice.