Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri că Donald Trump a fost „clar dezamăgit” de faptul că aliații Statelor Unite au refuzat să se alăture războiului împotriva Iranului, în urma unei întâlniri cu ușile închise desfășurate miercuri la Washington cu liderul de la Casa Albă, una considerată crucială pe fondul temerilor că Trump ar putea forța ruperea Alianței Nord-Atlantice și decuplarea SUA de la această arhitectură de securitate euro-atlantică.
Vorbind pentru CNN după întâlnirea privată cu președintele american, Rutte a evitat să spună direct dacă Trump a adus în discuție amenințarea de a retrage SUA din alianța militară din cauza războiului cu Iranul, dar a descris schimbul de opinii drept o discuție „foarte sinceră, foarte deschisă” între „doi buni prieteni”, relatează The Guardian.
Ceea ce trebuia să fie o întâlnire pregătitoare pentru agenda summitului NATO de la Ankara și o marcare a 77 de ani de la înființarea Alianței, Rutte a fost primit la Casa Albă după diatribele liderului de la Casa Albă la adresa aliaților europeni și sondarea ideii de a retrage SUA din Alianța Nord-Atlantică și după ce șeful diplomației americane Marco Rubio a sugerat reexaminarea relațiilor cu aliații.
Întâlnirea dintre Trump și Rutte a avut loc într-un moment delicat, la mai puțin de o zi după ce SUA și Iranul au convenit asupra unui armistițiu de două săptămâni care include deschiderea strâmtorii Hormuz. Acordul fragil a fost încheiat după ce Trump a amenințat că va viza infrastructura civilă a Iranului, avertizând că „o întreagă civilizație va muri” dacă Teheranul nu va permite trecerea în siguranță prin strâmtoare până la termenul limită de marți seară impus de președinte.
Înainte de întâlnire, Trump își intensificase criticile la adresa Alianței în vârstă de 77 de ani, numind-o un „tigru de hârtie” și sugerând că SUA ar putea lua în considerare retragerea, după ce statele membre NATO au ignorat apelul său pentru sprijin militar în vederea redeschiderii acestei căi navigabile esențiale – a cărei închidere a dus la creșterea bruscă a prețurilor globale ale petrolului.
„Mi-a spus clar ce părere are despre ceea ce s-a întâmplat în ultimele două săptămâni. Este o imagine nuanțată”, a declarat Rutte într-un interviu pentru CNN, refuzând să răspundă la întrebări specifice despre dacă Trump și-a exprimat dorința de a părăsi NATO.
„Am putut, de asemenea, să subliniez faptul că marea majoritate a țărilor europene s-au arătat cooperante în ceea ce privește bazele militare, logistica, survolul teritoriului și respectarea angajamentelor asumate”, a adăugat secretarul general al Alianței, una dintre țările care au furnizat un astfel de sprijin fiind și România.
La București, Consiliul Suprem de Apărare a Țării condus de președintele Nicușor Dan și Parlamentul au parcurs în aceeași zi solicitarea Statelor Unite de dislocare temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. După analiza din CSAT, Parlamentul a aprobat scrisoarea președintelui Nicușor Dan pentru dislocarea acestor echipamente și forțe.
Deși Rutte și Trump au avut în trecut o relație relativ apropiată, cu fostul premier olandez fiind considerat considerat „îmblânzitorul lui Trump”, vizita nu a reușit să diminueze disprețul președintelui față de aliații militari transatlantici care nu au sprijinit Washingtonul în războiul cu Iranul.
Într-o postare pe Truth Social după întâlnire, Trump a scris din nou pe un ton dur, interpretat astfel prin folosirea excesivă a majusculelor.
„NATO NU A FOST ACOLO CÂND AM AVUT NEVOIE DE EI ȘI NU VOR FI ACOLO DACĂ VOM AVEA DIN NOU NEVOIE DE EI. AMINTIȚI-VĂ DE GROENLANDA, ACEA BUCATĂ MARE DE GHEAȚĂ, ADMINISTRATĂ PROST!!!” Trump afirmase mai devreme în cursul săptămânii că frustrările sale recente față de alianță „au început” odată cu opoziția acesteia față de dorința sa de a prelua Groenlanda.
Anterior, miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a recunoscut că Trump a discutat despre posibilitatea retragerii din NATO. „Cred că este ceva ce președintele va discuta în câteva ore cu secretarul general Rutte”, a spus Leavitt.
Cu toate acestea, Donald Trump a părut să se abțină miercuri de la luarea unor măsuri radicale pentru a remodela relația Statelor Unite cu NATO, amânând pentru moment reacția pe care o promisese în legătură cu abordarea prudentă a Europei față de războiul său împotriva Iranului, analizează și The Washington Post.
Trump este de mult timp un critic al NATO, iar în primul său mandat a sugerat că ar avea autoritatea de a retrage unilateral SUA din alianță. Congresul a adoptat însă în 2023 o lege care împiedică orice președinte american să scoată SUA din NATO fără aprobarea acestuia.
Esența angajamentului celor 32 de state membre NATO este un acord de apărare colectivă, potrivit căruia un atac asupra unuia este considerat un atac asupra tuturor. Singura dată când acesta a fost activat a fost în 2001, pentru a sprijini Statele Unite după atacurile din 11 septembrie.
Cu toate acestea, Trump s-a plâns în timpul războiului cu Iranul că NATO a demonstrat că nu va fi alături de SUA.
Nu este clar dacă administrația Trump ar contesta legea care interzice retragerea unui președinte din NATO.
O retragere a Statelor Unite din NATO nu poate fi însă decisă de președinte, după ce Congresul a adoptat mai multe acte legislative încă din primul mandat al republicanului la Casa Albă. Anul trecut, Congresul a inclus și în proiectul anual de lege privind Autorizarea Apărării Naționale (NDAA) prevederi care să stopeze dezangajarea americană față de prezența sa militară în Europa și în NATO.
În 2023, Congresul SUA a adoptat, iar atunci președintele democrat Joe Biden a promulgat o lege care interzice oricărui președinte american să suspende, să denunțe sau să retragă Statele Unite din tratatul care a stat la baza NATO, cu excepția cazului în care retragerea este susținută de o majoritate de două treimi în Senatul format din 100 de membri.
Legislația a fost introdusă ca amendament la Legea de autorizare a apărării naționale pentru 2024, un proiect legislativ anual de amploare care stabilește politica pentru Pentagon. Principalii inițiatori ai amendamentului au fost senatorul democrat Tim Kaine din Virginia și senatorul republican de atunci Marco Rubio din Florida.
Rubio s-a întâlnit separat cu Rutte miercuri dimineață la Departamentul de Stat. Într-un comunicat, Departamentul de Stat a precizat că Rubio și Rutte au discutat despre războiul cu Iranul, precum și despre eforturile SUA de a negocia încheierea războiului Rusia-Ucraina și „creșterea coordonării și redistribuirea sarcinilor între aliații NATO”.
Alianța a fost zdruncinată în ultimul an, pe fondul reducerii de către Trump a sprijinului militar american pentru Ucraina în războiul împotriva Rusiei și al amenințărilor de a prelua Groenlanda de la Danemarca.
Presiunile exercitate de Trump asupra NATO s-au intensificat însă după izbucnirea războiului cu Iranul, la sfârșitul lunii februarie. Președintele a insistat că securizarea strâmtorii Hormuz nu este responsabilitatea SUA, ci a țărilor care depind de fluxul de petrol care tranzitează această zonă.
„Mergeți în strâmtoare și pur și simplu preluați-o”, a spus Trump săptămâna trecută.
Trump s-a arătat de asemenea nemulțumit de faptul că aliații NATO, precum Spania și Franța, au interzis sau au restricționat utilizarea spațiului lor aerian sau a facilităților militare comune de către SUA în războiul cu Iranul. Acestea și alte state, inclusiv România, au fost însă de acord să contribuie la o coaliție internațională pentru redeschiderea strâmtorii Hormuz după încheierea conflictului.
