Connect with us

NEWS

Un nou parteneriat pentru industria românească de apărare. Compania Raytheon a transmis o cerere de ofertă către Aerostar Bacău de a furniza componente pentru sistemele de rachetă Patriot

Published

on

Compania americană Raytheon, care va livra României sistemul de apărare antiaeriană și anti-rachetă Patriot, a emis o cerere de ofertă către Aerostar S.A. pentru mai multe informații despre piese prelucrate și piese mecanice pentru radarul Patriot care ar putea fi fabricate la Bacău, aceasta marcând debutul parteneriatului Raytheon cu industria românească de apărare, informează un comunicat al companiei remis CaleaEuropeana.ro.

FOTO: Raytheon

“Această cerere de ofertă este o oportunitate pentru Aerostar de a furniza componente atât pentru sistemele Patriot destinate României, cât și pentru inventarul global de sisteme Patriot” a spus Tom Laliberty, vicepreședinte Apărare Integrată Antiaeriană și Anti-rachetă din cadrul diviziei Raytheon Sisteme Integrate de Apărare.

“Peste 220 de unități Patriot aflate în proprietatea a 14 națiuni, inclusiv România, reprezintă o piață foarte mare și o oportunitate de export foarte bună pentru industria de apărare românească”, a mai precizat aceasta

În octombrie 2017, Raytheon a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Aerostar S.A, compania aflându-se în momentul de față în proces de negociere pentru semnarea de noi Memorandumuri de Înțelegere cu mai multe companii românești.

“Aerostar își dorește să aprofundeze colaborarea cu Raytheon și să aibă oportunitatea de a contribui la fabricarea sistemelor Patriot pe care le va avea România”, a spus și Grigore Filip, Președinte și Director General Aerostar.

Citiți și SUA au acceptat oferta României: Forțele Terestre și Forțele Aeriene ale Armatei României vor fi dotate cu rachete Patriot în anul 2019

Soluțiile Globale Patriot de la Raytheon reprezintă cel mai avansat sistem tactic antiaerian și anti-rachetă din lume, care oferă protecție împotriva unui număr mare de amenințări actuale, inclusiv aeronave, rachete tactice balistice, rachete de croazieră și vehicule aeriene autonome.

„Aceasta cerere de ofertă este doar începutul unui parteneriat pe termen lung între Raytheon și România”, spune Mike Ellison, Country Manager Raytheon România. „Lucrând îndeaproape cu industria românească de apărare, Raytheon va crea locuri de muncă atât în România, cât și în Statele Unite, contribuind astfel la consolidarea relațiilor dintre țările noastre”.

Raytheon, companie lider în domeniul tehnologiei și inovației care a înregistrat în 2017 venituri în valoare de $25 de miliarde și 64.000 de angajați, este specializată în soluții de apărare, guvernare civilă și securitate cibernetică. Cu o istorie de peste 96 de ani de inovație, Raytheon furnizează echipamente electronice de ultimă generație, soluții de integrare a sistemelor, produse și servicii C5I, precum și servicii de detectare, maximizare a efectelor și asistență în misiune pentru clienți din peste 80 de țări.

Rachetele Patriot reprezintă un sistem de apărare avansat de tip sol-aer împotriva avioanelor sau rachetelor de croazieră sau balistice. Rachetele Patriot sunt deţinute de 14 ţări: Statele Unite ale Americii, Olanda, Germania, Japonia, Israel, Arabia Saudită, Kuweit, Taiwan, Grecia, Spania, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Qatar și România.

Un sistem Patriot este alcătuit din patru elemente: sistemul radar, centrul de control şi generatorul de energie electrică, turnurile de comunicaţii şi lansatoarele de rachete instalate pe camioane.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Organizația Mondială a Sănătății anunță că 17 potențiale vaccinuri împotriva COVID-19 se află în etapa de testare pe oameni

Published

on

17 potențiale vaccinuri împotriva noului coronavirus se află în prezent în etapa testelor clinice pe oameni, a precizat Organizația Mondială a Sănătății, potrivit DPA, citat de Agerpres.

Vaccinul care se află în cel mai avansat stadiu este în curs de dezvoltare la Universitatea Oxford din Regatul Unit, a precizat OMS la finalul unei conferințe de cercetare cu o durată de două zile.

Organizația Mondială a Sănătății și-a arătat optimismul, chiar dacă testele curente nu sunt încununate de succes.

”Avem o reţea variată cu patru tipuri diferite de vaccinuri”, a precizat Ana Maria Henao Restrepo, conducătoarea departamentului pentru cercetare şi dezvoltare din cadrul OMS.

Peste 150 de substanțe active se află în prezent în faza de cercetare pentru dezvoltarea unui vaccin contra noului coronavirus.

Vaccinul AZD1222, creat de cercetătorii de la Oxford, este primul ajuns în cea de-a treia etapă a testelor clinice, care implică desfășurarea unor teste la scară largă pe un grup numeros de perosane în scopul stabilirii eficacității și siguranței produsului.

În cea de-a doua fază se află, de asemenea, alte cinci vaccinuri potențiale, în cadrul căreia încercările se desfășoară pe un număr mai mic de pacienți a căror stare de sănătate sugerează că substanța ar trebui să producă efecte.

În primă instanță, substanțele active sunt testate de obicei pe persoane sănătoase pentru a testa nivelul de toleranță.

Teste clinice pentru vaccinuri sunt de asemenea în desfăşurare în Germania, inclusiv la compania Biontech, cu sediul în oraşul Mainz, şi la CureVac, în Tuebingen.

De obicei, dezvoltarea unui vaccin durează între 10 şi 15 ani. Cu toate acestea, transmiterea globală a noului coronavirus a determinat numeroşi cercetători, companii farmaceutice şi autorităţi de reglementare să facă eforturi fără precedent pentru a accelera dezvoltarea unui vaccin.

În acest sens, Comisia Europeană a prezentat o strategie europeană privind vaccinurile prin care urmărește să dezvolte, fabrice și distribuie vaccinuri împotriva COVID-19.

Comisia își propune astfel să asigure: vaccinuri sigure, de calitate și eficiente, acces rapid la astfel de vaccinuri pentru statele membre și cetățenii acestora, fiind vârf de lance al solidarității la nivel global, acces echitabil, cât mai curând posibil, la un vaccin accesibil ca preț.

Strategia UE este fundamentată pe doi piloni: 1. asigurarea producției de vaccinuri în UE și a unor rezerve suficiente pentru statele membre prin încheierea de angajamente prealabile de achiziție cu producătorii de vaccinuri prin intermediul Instrumentului pentru sprijin de urgență. Pe lângă aceste angajamente, producătorii pot avea acces la fonduri suplimentare și la alte forme de sprijin, 2. adaptarea cadrului de reglementare al UE pentru a ține seama de situația de urgență actuală și recurgerea la mecanismele de flexibilitate normativă existente pentru a accelera dezvoltarea, autorizarea și punerea la dispoziție a vaccinurilor, menținând în același timp standarde adecvate în materie de calitate, siguranță și eficacitate a vaccinurilor.

Pentru a sprijini companiile în dezvoltarea și producerea rapidă a unui vaccin, Comisia Europeană va încheia, în numele statelorm mebre, acorduri cu producători individuali de vaccinuri.

Astfel, pentru a-și asigura dreptul de a achiziționa un anumit număr de doze e vaccin într-un interval de timp dat, Comisia va finanța o parte din costurile inițiale pe care producătorii de vaccinuri trebuie să le asigure, sub forma unor angajamente prealabile de achiziție.

Finanțarea oferită inițial va fi considerată un acont pentru vaccinurile care vor fi cumpărate efectiv de statele membre.

O parte din fonduri va proveni din Instrumentul pentru sprijin de urgență al UE, în valoare de 2,7 miliarde de euro, urmând ca un sprijin financiar adițional să fie disponibil prin împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții (BEI).

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Premierul britanic Boris Johnson prezintă marți un vast program de relansare a economiei bazat pe investiții în infrastructuri: Trebuie să punem bazele unei ţări în care fiecare are posibilitatea de a reuşi

Published

on

Premierul britanic, Boris Johnson, va dezvălui un amplu plan de relansare a economiei britanice, axat pe investițiile în infrastructuri, în contextul în care țara sa a fost puternic afectată de pandemia de COVID-19, anunță AFP, citat de Agerpres.

Programul, a cărui valoare se ridică la 1,1 miliarde de euro și care urmează să fie prezentat marți, va include un plan de reconstrucție a școlilor și va avea în vedere 50 de proiecte, au anunțat duminică serviciile premierului britanic.

”Pe măsură ce ne revenim după pandemie, este important să punem bazele unei ţări în care fiecare să aibă posibilitatea de a reuşi, cu tinerele noastre generaţii în centrul acestei misiuni”, a declarat Boris Johnson, citat într-un comunicat.

După ce a fost aspru criticat în legătură cu gestionarea pandemiei de COVID-19, care a făcut peste 43.000 de morţi în Regatul Unit – una din cele mai afectate ţări din Europa -, Boris Johnson are ca sarcină să reuşească ridicarea măsurilor de restricţie şi relansarea economiei.

Măsurile stricte de izolare impuse de la începutul lunii aprilie au avut un puternic impact asupra Produsului Intern Brut al țării, care s-a prăbușit cu 20,4%. Fără ajutor suplimentar din partea statului, rata şomajului ar putea ajunge la niveluri nemaivăzute din anii 1980, depăşind vârful de 3,3 milioane înregistrat în 1984, a scris duminică The Observer, citând o analiză a Bibliotecii Camerei Comunelor.

”A fost un enorm, enorm şoc pentru ţară, dar ne vom reveni foarte bine”, a afirmat Boris Johnson într-un interviu publicat duminică de Daily Mail. ”Dacă boala COVID-19 a fost fulgerul, nu vom întârzia să auzim tunetul în termeni de consecinţe economice. Vom fi pregătiţi”, a dat el asigurări.

Ţara ”nu se va întoarce absolut deloc la austeritate ca în urmă cu zece ani”, sub guvernul conservatorului David Cameron, a ţinut să adauge premierul britanic.

Criticat în privinţa gestionării crizei actuale, Boris Johnson a pierdut din popularitate.

Britanicii sunt de părere că liderul laburiştilor, Keir Starmer, ar fi un şef de guvern mai bun, potrivit unui sondaj Opinium publicat sâmbătă. Circa 37% dintre repondenţi consideră că acesta ar acţiona mai bine decât Boris Johnson, doar 35% fiind de acord că actualul premier este cea mai bună opţiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul general al ONU Antonio Guterres pledează pentru mai mult multilateralism: Sărbătorirea celei de-a 75-a aniversări a Națiunilor Unite, o oportunitate ”de a reinventa împreună lumea” afectată de criza COVID-19

Published

on

©Evan Schneider/ www.un.org

Sărbătorirea celei de-a 75-a aniversări a ONU trebuie să fie o oportunitate ”de a reinventa împreună lumea pe care o împărțim”, afectată de pandemia de COVID-19, a precizat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, care și-a exprimat speranța organizării unui summit cu participarea celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate în septembrie, care să atenueze actuaele disensiuni, anunță AFP și DPA, citate de Agerpres.

Pentru aceasta ”avem nevoie de un multilateralism eficient care să funcţioneze ca un instrument de guvernare globală acolo unde este nevoie”.

”Sper în continuare că un summit P5 va fi posibil înaintea Adunării Generale a ONU”, a declarat presei Antonio Guterres în ajunul celei de-a 75-a aniversări a adoptării, în iunie 1945, a Cartei Naţiunilor Unite.

”Diplomaţia înseamnă contacte, prezenţă. Nimic nu înlocuieşte contactele personale, diplomaţia personală (…) care pot genera empatie, consens, sentimentul comun de a lucra împreună pentru a face faţă provocărilor dramatice cu care ne confruntăm”, a secretarul general al ONU.

Din martie, din cauza pandemiei de COVID-19, reuniunile ONU s-au mutat în mare parte în online, iar diviziunile în Consiliul de Securitate s-au accentuat, cu precădere între Statele Unite și China, cei doi din cinci membri permanenți.

Secretarul general al Națiunilor Unite a subliniat, de asemenea, nevoia inovării. ”Nu putem să ne întoarcem la situaţia anterioară şi să recreăm pur şi simplu sistemele care au înrăutăţit criza. Trebuie să reconstruim mai bine societăţi şi economii mai durabile, mai inclusive şi mai echitabile între sexe”, a precizat Guterres, prezentând o broșură intitulată ”Salvare de vieți, protejare a societăților, recuperare mai bună”, care prezintă acțiunile întreprinse împotriva pandemiei și trasează o foaie de parcurs pentru viitor.

Priorităţile pentru viitor sunt clare: ”acces universal la sănătate, consolidarea solidarităţii între popoare şi naţiuni, regândirea economiei globale împotriva inegalităţii”. La 75 de ani de la adoptarea Cartei ONU, ”trebuie să reimaginăm modul în care naţiunile cooperează”, a insistat secretarul general al organizaţiei.

La 26 iunie 1945, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când ţările erau în ruină şi omenirea năzuia la pace, reprezentanţi din 51 de state s-au reunit la San Francisco pentru a semna un document, Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, cuprinzând principiile fundamentale pe care urmau să se bazeze relaţiile internaţionale din acel punct înainte, de la egalitatea suverană a statelor la interzicerea folosirii forţei în aceste relaţii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending