Connect with us

INTERNAȚIONAL

Raport “cod roșu pentru umanitate” al ONU: Schimbările climatice sunt inevitabile și ireversibile. Activitatea umană afectează clima într-un mod fără precedent

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Impactul dăunător al omenirii asupra climei este o realitate, iar emisiile de gaze cu efect de seră, care provoacă încălzirea, ar putea duce la depășirea unei limite de temperatură în doar un deceniu, informează un raport publicat luni de Grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC).

Potrivit raportului, activitatea umană schimbă clima Pământului într-un mod „fără precedent” în mii sau sute de mii de ani, iar unele dintre aceste schimbări sunt acum inevitabile și ireversibile, au avertizat oamenii de știință din domeniul climei.

În următoarele două decenii, este posibil ca temperaturile să crească cu peste 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale, încălcând astfel obiectivele ambițioase ale Acordului de la Paris din 2015 privind clima și provocând distrugeri pe scară largă și fenomene meteorologice extreme, relatează The Guardian.

„Acest raport este un cod roșu pentru umanitate. Semnalul de alarmă este asurzitor, iar dovezile sunt irefutabile: emisiile de gaze cu efect de seră provenite din arderea combustibililor fosili și din defrișări ne sufocă planeta și pun miliarde de persoane în pericol”, a avertizat António Guterres, secretarul general al ONU.

Numai o reducere drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră în acest deceniu poate preveni o astfel de prăbușire a climei, iar fiecare fracțiune de grad de încălzire suplimentară ar putea agrava efectele.

Temperaturile au crescut în prezent cu aproximativ 1,1 C din perioada 1850-1900, dar stabilizarea climei la 1,5 C este încă posibilă, a transmis IPCC. Acest nivel de încălzire ar duce în continuare la o creștere a valurilor de căldură, la furtuni mai intense și la secete și inundații mai grave, dar ar reprezenta un risc mult mai mic decât 2C.

Prin arderea combustibililor fosili și eliberarea gazelor care încălzesc Pământul ca o seră, oamenii au încălzit planeta cu aproximativ 1.1 C. Raportul arată că, în întreaga lume, acest lucru a făcut ca valurile de căldură și ploile abundente să fie mai puternice și mai frecvente. Ponderea ciclonilor tropicali cu viteze mari ale vântului a crescut. În multe regiuni, seceta este mai uscată și durează mai mult.

De la ultimul raport major de evaluare al IPCC din 2014, oamenii de știință au devenit, de asemenea, tot mai siguri că schimbările climatice au făcut ca incendiile, inundațiile și furtunile să fie mai puternice. Există o soluție simplă pentru a preveni înrăutățirea vremii – oprirea arderii combustibililor fosili – dar guvernele, întreprinderile și persoanele fizice nu reușesc să facă acest lucru suficient de repede.

„Când mă uit la rezultatele pe care le-am găsit privind schimbările climatice, atunci aș spune că ne aflăm într-o criză climatică. Avem cu adevărat o problemă foarte mare”, a declarat Sonia Seneviratne, cercetător la Institutul pentru știința atmosferei și a climei de la ETH Zurich din Elveția și co-autor al raportului.

Noul raport arată, de asemenea, că încălzirea pe care am cunoscut-o până în prezent a produs schimbări în multe dintre sistemele de susținere ale planetei noastre, schimbări care sunt ireversibile la nivel de secole sau milenii. Oceanele vor continua să se încălzească și să devină mai acide. Ghețarii  vor continua să se topească timp de decenii sau secole, scrie BBC. 

Unele dintre schimbările climatice vor stimula o încălzire suplimentară. Temperaturile mai ridicate vor dezgheța și mai mult permafrostul – eliberând cantități mari de metan în atmosferă – și vor topi stratul de zăpadă și gheață. Arctica este probabil să fie practic lipsită de gheață marină în septembrie cel puțin o dată înainte de 2050.

Raportul IPCC este primul dintr-o serie de trei și vine înaintea summitului COP26 privind clima.

„Sper că raportul de astăzi va fi un semnal de alarmă pentru ca lumea să ia măsuri acum, înainte de a ne întâlni la Glasgow, în noiembrie, pentru summitul  Cop26”, a transmis premierul britanic, Boris Johnson.

Liderii mondiali au declarat că aceste constatări sumbre trebuie să impună noi măsuri politice de urgență, pentru ca economia mondială să treacă la o economie cu emisii reduse de carbon. În acest sens, guvernele din 197 de țări se vor întâlni în luna noiembrie la Glasgow.

Fiecărei națiuni i se va cere să vină la Cop26 cu noi planuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la un nivel care să limiteze încălzirea globală la nu mai mult de 1,5 grade Celsius.

CHINA

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Președintele chinez, Xi Jinpin, l-a asigurat joi pe președintele Consiliului European, Charles Michel, aflat în vizită la Beijing, că ”nu există conflicte strategice” între China și Uniunea Europeană și că ambele părți trebuie să-și consolideze comunicarea și să coopereze mai bine în domeniul macroeconomic, conform EFE, citat de Agerpres.

”Nu există niciun conflict strategic între China şi UE. Trebuie să ne consolidăm coordonarea în sfera macroeconomică, să garantăm împreună un lanţ de aprovizionare stabil, să construim motoare pentru economia digitală sau pentru protejarea mediului înconjurător şi să pariem împreună pe noile energii sau pe inteligenţa artificială”, i-a transmis Xi lui Michel în timpul întâlnirii care a avut loc între cei doi înalţi oficiali la Beijing, a anunţat MAE chinez într-un comunicat.

Oficialul chinez a completat că ambele părți trebuie ”să se opună decuplării, unui nou război rece sau protecționismului”.

”China va fi deschisă companiilor europene şi speră că UE va elimina interferenţele şi va oferi un climat de afaceri just şi transparent pentru companiile chineze”, a insistat Xi, care şi-a exprimat speranţa că UE se va transforma într-un ”partener important” pentru ţara asiatică pentru ca ambele părţi ”să profite de ocaziile oferite de piaţă”.

Președintele chinez a mai subliniat că țara sa și UE, precum și comunitatea internațională ”au un interes comun”, și anume ca legăturile ”să progreseze” într-o lume ”mai turbulentă”, în care ne ”confruntăm cu mai multe provocări globale”.

În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, Xi a indicat că ”o soluţie politică” este ”în interesul Europei şi al ţărilor din Eurasia”. ”China sprijină UE pentru ca aceasta să extindă medierea şi să se afle în fruntea edificării unei arhitecturi de securitate europene echilibrată, eficientă şi sustenabilă”, a spus Xi.

De cealaltă parte, președintele Consiliului European a listat o serie de ”dificultăți” între cele două părți, precum cele cu care se confruntă companiile europene în ţara asiatică şi care “au exacerbat” pe fondul pandemiei de coronavirus.

”Pentru un proces de globalizare echitabil și corect, este nevoie de reciprocitate și de condiții de concurență echitabile, fără dependențe critice. Aceste principii ar trebui să fie mai bine integrate în relația dintre UE și China. Am convenit să ne continuăm discuțiile în lumina următorului summit UE-China din 2023”, a precizat Michel într-un mesaj publicat pe Twitter.

Războiul rus din Ucraina a reprezentat o altă temă de discuție, oficialul european solicitându-i lui Xi Jinping să ”contribuie pentru ca Rusia să pună capăt distrugerilor şi ocupaţiei sale brutale”.

Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Michel, între cele două părţi a avut loc ”un schimb de experienţe” cu privire la epidemia de coronavirus din China într-un moment de nemulţumire generalizată şi de proteste faţă de politica de ”COVID zero” a Beijingului, care presupune lockdown-uri în oraşe şi campanii de testare în masă.

În cadrul acestui schimb s-a menţionat că ambele părţi au vorbit ”despre măsurile impuse de fiecare în parte şi de răspunsul societăţilor” la acestea.

În ceea ce priveşte dialogul China-UE privind drepturile omului, Michel a evidenţiat că va crea ocazia de a vorbi despre ”situaţia minorităţilor şi a cazurilor individuale”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

Published

on

© OSCE/Curtis Budden

Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea șefului diplomației europene, Josep Borrell, de a aduce Rusia în fața justiției pentru crimele de război comise în războiul din Ucraina, relatează EFE, preluat de Agerpres.

„Planul rus era să se întoarcă la război, şi au făcut-o. Când războiul lor fulger nu a funcţionat, agresiunea a devenit brutală şi inumană, ducând în mod tragic şi inevitabil la crime de război. Este obligaţia noastră morală şi legală să-i tragem la răspundere pe cei care au comis (astfel de crime) şi pe cei care au dat ordinul”, a declarat ministrul de externe polonez, Zbigniew Rau, în marja celui de-al 29-lea summit ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)., de la Lodz, în Polonia.

Preşedintele ţării gazde, Andrzej Duda, a intervenit în sesiunea de deschidere şi a declarat că membrii OSCE trebuie să rămână uniţi, alături de Ucraina, în lupta sa împotriva Rusiei. În opinia lui Duda, orice concesie făcută Rusiei va presupune o ameninţare pentru ordinea în Europa.

„Toate negocierile de pace trebuie să se facă cu acordul voluntar al Ucrainei. Doar ucrainenii pot decide cu privire la viitorul ţării lor. (…) Nu există nicio îndoială că orice acord cu privire la câştigurile teritoriale ale Rusiei va fi o bombă amplasată sub sistemul de securitate al Europei care mai devreme sau mai târziu va exploda”, a afirmat el.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a anunțat joi, înainte ministerialei OSCE că va face presiuni pentru crearea unui tribunal special care să judece crimele de război din Ucraina. Borrell a mai declarat presei că va exista o contribuție suplimentară a UE de 1 miliard de euro pentru a sprijini Kievul.

Înaltul reprezentant a condamnat „încălcarea legislației și a principiilor UE” pe care a reprezentat-o invazia rusă în Ucraina.

Pentru a „crea o nouă ordine de securitate în Europa”, Borrell a dat asigurări că va pune pe masa „în primul rând a UE”, iar apoi a altor țări, „propunerea de a sprijini procuratura ucraineană” pentru a acumula dovezi ale crimelor de război comise de Rusia și crearea unui tribunal special care să se ocupe de aceste crime.

„Rusia transformă iarna într-o armă”, a subliniat Borrell, “prin distrugerea infrastructurii civile din Ucraina” și „trebuie să plătească pentru reconstrucția acesteia”.

Borrell a reamintit că UE a înghețat fonduri de la Banca Centrală a Rusiei și de la oligarhii ruși, resurse care ar putea fi folosite pentru reconstrucția Ucrainei.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

Published

on

© Ministerul Culturii

Arta cămășii cu altiță, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, a fost inclusă în lista patrimoniului cultural imaterial al umanității, au anunțat joi președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și ministrul de externe Nicu Popescu.

“Bucuria este și mai mare prin faptul că decizia UNESCO privind acest dosar comun al Republicii Moldova și României vine pe 1 decembrie, o zi specială pentru românii de pretutindeni”, a scris Maia Sandu, pe Facebook.

Ea a felicitat echipele de la Chișinău și București, care au promovat consecvent cămașa cu altiță la UNESCO.

Din partea României, secretarul de stat din cadrul MAE, Janina Sitaru a precizat că decizia a fost luată la Rabat, unde Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a aprobat înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a „Artei cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova”, dosar elaborat în comun de România și Republica Moldova.

Dosarul a fost elaborat prin Ministerele Culturii din cele două țări.

“Acest succes se datorează atât contribuțiilor substanțiale ale experților din cele două state, cât și demersurilor diplomatice realizate în comun de România și Republica Moldova. Țin să le mulțumesc de asemenea doamnei ambasador Simona Miculescu, domnului secretar de stat Demeter András István, precum și colegilor din Republica Moldova cu care am colaborat îndeaproape, respectiv domnii secretari de stat Andrei Chistol și Ruslan Bolbocean, și doamna ambasador Corina Călugăru. A fost o adevărată demonstrație de cooperare și dialog interinstituțional eficient între cele două țări”, a afirmat Janina Sitaru.

 

Înscrierea în Lista Reprezentativă este un moment de referință pentru mai buna conștientizare la nivel global a valorii acestei tradiții și a originii sale, precum și pentru asigurarea, într-o perspectivă durabilă, a promovării și protecției tehnicilor specifice utilizate de comunitățile de creație.

În 2021, Ministerul Culturii din România și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova au finalizat dosarul UNESCO „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România si Republica Moldova”, dosar transnațional coordonat de România, care pledează pentru înscrierea cămășii cu altiță în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.

Arta cămășii cu altiță este o piesă de bază a costumului popular femeiesc de sărbătoare. Cămașa femeiască de tip carpatic, încrețită în jurul gâtului pe bentiță și cu repartiția ornamentelor potrivit tradiției: pe piept, pe altiță, de-a lungul mânecii, iar lățimile de pânză sunt încrețite în jurul gâtului. Altița reprezintă “partea mânecii de pe umerii cămășilor femeiești (…), când e brodată cu cusături”.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA6 hours ago

Klaus Iohannis, în discursul de Ziua Națională: “Avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”

ROMÂNIA12 hours ago

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

U.E.14 hours ago

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

CHINA14 hours ago

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis efectuează o vizită în Grecia: Șeful statului se va întâlni cu președintele și premierul Greciei și va participa la reuniunea liderilor PPE

ENERGIE14 hours ago

Coridorul vertical al gazelor: Transgaz a semnat un memorandum care include ca parte semnatară și compania din Grecia care va opera terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis

REPUBLICA MOLDOVA15 hours ago

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

SCHENGEN15 hours ago

Surse oficiale: Ordinea de zi a Consiliului JAI privind aderarea României la Schengen nu s-a schimbat. Guvernul olandez va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO2 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO2 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO2 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO2 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO3 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending