UPDATE
Eurodeputații a votat miercuri privind viitoarea componență a Parlamentului European ca urmare a redistribuirii unei părți a mandatelor de care dispune în prezent Marea Britanie.
Raportul asupra căruia au votat membrii Parlamentului European a fost adoptat în Comisia de specialitate – cea pentru afaceri constituționale – pe 23 ianuarie și prevede, în principal, redistribuirea a 27 de locuri din cele 73 de mandate alocate actualmente Marii Britanii și păstrarea celorlalte 46 de locuri pentru potențiale aderări, în condițiile în care UE urmărește să se extindă spre Balcanii Occidentali în următorul deceniu.
Nealocarea tuturor mandatelor britanice va determina și reducerea componenței Parlamentului European, de la 751 de membri la 705.
VIDEO – Parlamentul European a votat redistribuirea mandatelor după Brexit
După alegerile din 23-26 mai 2019, România va reveni la 33 de membri în Parlamentul European
Cele 27 de locuri cuprinse în procesul redistribuirii vor fi împărțite de 14 state membre, care sunt considerate relativ sub-reprezentate.
Franța, Spania, Italia și Olanda vor câștiga cele mai multe locuri, astfel: Franța (de la 74 la 79), Spania (de la 54 la 59), Italia (de la 73 la 76), Olanda (de la 26 la 29). Alte state cărora li s-au alocat locuri suplimentare sunt: Irlanda (de la 11 la 13), Danemarca, Estonia, România, Polonia, Austria, Slovacia, Finlanda și Suedia primind câte un loc.
În prezent România deține 32 de fotolii în Parlamentul European, situându-se pe locul 7 după Germania (96), Franța (74), Marea Britanie și Italia (câte 73), Spania (54) și Polonia (51). Ieșirea Marii Britanii UE va transforma România în a șasea cea mai puternică delegație națională din legislativul european.
România a mai deținut 33 de mandate în Parlamentul European în mandatul 2009-2014, însă o dată cu aderarea Croației a pierdut un loc.
”Revoluția” listelor pan-europene și legislația electorală în vigoare
În raportul dezbătut și votat de europarlamentari este cuprinsă și ideea listelor pan-europene, un subiect care evidențiază diferențe de viziune între grupurile politice din Parlamentul European.
Comisia AFCO a fost de acord că numărul deputaților europeni aleși dintr-o circumscripție electorală la nivelul întregii UE în viitor ar trebui să corespundă cu numărul țărilor UE, de îndată ce finalizarea reformei legale electorale în vigoare a UE o permite.
”Introducerea unei astfel de circumscripții transnaționale ar consolida sentimentul cetățeniei UE și caracterul european al alegerilor pentru Parlament, au argumentat eurodeputații. Totuși, completarea legii electorale ar necesita o decizie unanimă a miniștrilor din cadrul Consiliului UE și ratificarea de către toate statele membre”, au argumentat membrii Comisiei de specialitate la votul din 23 ianuarie.
Deși este necesar să fie pusă în acord cu legislația electorală europeană, ideea listelor transnaționale completează inițiativa lansată în cadrul alegerilor europene din 2014, cea privind Spitzenkandidat – aceea ca fiecare familie politică să aibă un candidat pentru șefia Comisiei Europene.
Inițiativa înregistrează poziții împărțite între grupurile din Parlamentul European. Socialiștii și verzii consideră că deputații europeni paneuropeni vor stimula interesul pentru alegerile din UE, iar eurodeputații din grupul Partidului Popular European și din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni o vă drept o consolidare a decalajului dintre cetățenii UE și deputații europeni.
.