Corespondență din Strasbourg
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a invocat miercuri, în discursul privind Starea Uniunii Europene, exemplul Ungariei ca argument că amenințările la adresa democrațiilor europene nu reprezintă o fatalitate, în timp ce a avertizat asupra „războiului cognitiv” purtat de „ultranaționaliștii sau anti-europenii” și de Rusia.
Șefa Comisiei Europene a avertizat că „mai mult ca niciodată, este nevoie de soluții europene colective”, la o zi după ce Parlamentul European a adoptat propunerile sale în cadrul conceptului Scutul democrației europene, care prevede inclusiv crearea unui Centru european de reziliență de democratică.
„De nenumărate ori, am detectat tentative de dezinformare și ingerințe străine care urmăresc să ne dezbine. Care urmăresc să erodeze încrederea în structura noastră democratică și în mass-media liberă. Campanii electorale otrăvite de propaganda străină. Teorii ale conspirației bazate pe videoclipuri deepfake virale. Este un război cognitiv”, a afirmat von der Leyen, subliniind că accesul la informații fiabile și independente reprezintă baza dezbaterii democratice europene.
Ea a susținut că Europa trebuie să aleagă între consolidarea unității și independenței sale și riscul ca democrațiile europene să fie subminate de forțe externe și interne.
„Opțiunile sunt clare. Ne dorim o Europă puternică și independentă, care să își apere valorile în lumea de astăzi? Sau lăsăm disensiunile și dependențele să ne tragă înapoi? Vrem să ne unim forțele în jurul ideii europene că împreună ne putem decide propriul destin? Sau lăsăm democrațiile noastre să fie subminate de interpușii și marionetele liderilor autoritari?”, s-a întrebat ea.
Ursula von der Leyen a enumerat printre amenințările la adresa democrațiilor europene „ultranaționaliștii sau antieuropenii”, ingerințele Rusiei și dezinformarea.
„Poate fi vorba de ultranaționaliști sau de antieuropeni, de ingerințele Rusiei sau de dezinformare; denumirile pot fi diferite, dar scopul lor este același. Aceste forțe ne disprețuiesc valorile și vor să ne distrugă unitatea europeană. Haideți să luptăm nu numai împotriva lor, ci să luptăm împreună pentru ideea noastră europeană. Acest spirit de deschidere este punctul nostru forte cel mai important. Dar este folosit ca armă de către adversarii noștri pentru a distorsiona dezbaterea și a denatura adevărul”, a declarat ea.
În acest context, von der Leyen a pledat pentru o capacitate europeană comună de reacție și a amintit crearea Centrului pentru reziliența democratică, anunțată cu un an în urmă.
„Avem, astfel, nevoie de o capacitate colectivă de a anticipa, a detecta și a răspunde”, a spus președinta Comisiei, precizând că Centrul lucrează deja cu statele membre și cu Parlamentul European și că activitatea sa va fi intensificată prin punerea în comun a resurselor.
Ursula von der Leyen s-a prevalat în discursul său de exemplul Ungariei, care a pus capăt regimului autocrat și anti-european al lui Viktor Orban după 16 ani de la putere prin alegerea partidului condus de Peter Magyar, un pro-european mai moderat din aceeași familie politică cu șefa Comisiei Europene, respectiv Partidul Popular European.
„Fatalitatea nu există. Să luăm exemplul Ungariei. Data de 12 aprilie va rămâne mult timp în memoria noastră. Este ziua în care poporul maghiar și-a luat viitorul în propriile mâini. A ales democrația. A ales Europa. A readus Ungaria acolo unde îi este locul: în inima Uniunii noastre”, a mai declarat șefa Comisiei Europene.
Discursul privind Starea Uniunii Europene (SOTEU) 2026 este susținut miercuri de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Discursul anual prezintă bilanțul activității Comisiei și principalele priorități pentru anul următor.
Invitatul de onoare al ediției din acest an este premierul canadian Mark Carney, care se va adresa plenului Parlamentului European în ziua următoare.
Practica discursului privind Starea Uniunii Europene a început în 2010, în urma Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană. În fiecare septembrie, președintele sau președinta Comisiei prezintă în fața Parlamentului European bilanțul anului precedent și prioritățile pentru anul următor, urmate de o dezbatere în plen.
Primul discurs a fost susținut de José Manuel Barroso în 2010, tradiția fiind continuată de Jean-Claude Juncker și Ursula von der Leyen. Discursul nu a fost susținut în 2019 și 2024, ani marcați de alegerile europene și formarea unei noi Comisii.
Pentru Ursula von der Leyen, SOTEU 2026 este al șaselea discurs privind Starea Uniunii. Ea a susținut primele patru discursuri în 2020, 2021, 2022 și 2023, iar după pauza din 2024 a revenit cu SOTEU 2025, primul discurs al celui de-al doilea mandat. Ediția din 2026 este, astfel, al doilea discurs SOTEU din cel de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene.