Connect with us

U.E.

Alegeri în SUA. Donald Tusk: Am ajuns să-l cunosc pe Donald Trump destul de bine. De aceea, mă rog pentru succesul lui Joe Biden

Published

on

© European Union 2018

Fostul președinte al Consiliului European Donald Tusk și-a manifestat joi susținerea pentru ca Joe Biden să devină noul președinte al SUA, într-un nou gest critic la adresa actualului lider de la Casa Albă, Donald Trump.

Recunoscut pentru stilul său de comunicare inedit la adresa lui Donald Trump și a modului în care liderul de la Casa Albă a provocat tensiuni în cadrul relației transatlantice, Tusk a oferit, într-o postare pe Twitter, o nouă mostră în acest sens.

“Am crezut întotdeauna în idealurile republicane și în măreția Americii, atât în calitate de anti-comunist în cadrul sindicatului Solidaritatea, cât și în calitate de prim-ministru al Poloniei și președinte al Consiliului European. Reagan a fost eroul meu. Și am ajuns să-l cunosc pe Donald Trump destul de bine. Acestea sunt motivele pentru care mă rog pentru succesul lui Joe Biden”, a scris Tusk, actualul președinte al PPE, pe contul său de Twitter.

Anul trecut, la ultimul său discurs în plenul Adunării Generale a ONU în calitate de președinte al Consiliului European, Donald Tusk a lansat noi critici la adresa președintelui american Donald Trump, cel care respinsese, din nou, de la tribuna ONU ”viitorul globalist” al lumii.

”Pentru a proteja adevărul, nu este suficient să îi acuzi pe alții că promovează știri false. Vorbind sincer, ar fi suficient să nu mai minți (…) Pentru a proteja libertatea, trebuie să aperi libertatea cuvântului și libertatea presei. Și trebuie să încetezi să flirtezi cu dictatori și cu regimuri autoritare (…) Pentru a proteja statul de drept, trebuie să accepți cu adevărat că legea ar trebui să fie deasupra puterii, nu în folosul tău.”, a spus Donald Tusk.

Ulterior, după summitul aniversar al NATO de la Londra, Donald Tusk a publicat o fotografie cu el îndreptând două degete sub forma unei arme către Donald Trump și scriind: “În pofida turbulențelor sezoniere, prietenia noastră transatlantică trebuie să fie durabilă”.

Donald Trump, care se află în relații dificile cu aliații europeni, îndeosebi cu cancelarul german Angela Merkel, candidează pentru un nou mandat de președinte, urmând a se duela cu fostul vicepreședinte Joe Biden la alegerile prezidențiale din 3 noiembrie. Potrivit sondajelor și în contextul pandemiei de coronavirus, Biden este mai bine plasat în sondaje decât Trump.

Și în 2016, candidata democrată Hillary Clinton a fost mai bine plasată în sondaje și a câștigat votul popular, însă Donald Trump a reușit să obțină rezultate mai bune la nivelul statelor membre și să câștige votul în Colegiul Electoral, devenind cel de-al 45-lea președinte al SUA.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

COVID-19: UE sprijină cu 3 mld. de euro redresarea economică a statelor din cadrul politicii de extindere și de vecinătate

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

În data de 11 august 2020, Comisia Europeană a încheiat memorandumuri de înțelegere (MoU) privind asistența macrofinanciară (AMF) cu opt state partenere din cadrul politicii de vecinătate și de extindere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Acordurile fac parte din pachetul de AMF în valoare de 3 miliarde de euro care vizează zece state partenere în cadrul politicii de extindere și de vecinătate și care este menit să le ajute în stoparea efectelor economice negative pe fondul pandemiei de coronavirus. Suma alocată fiecărei țări este condiționată de respectarea unor factori democratici esențiali bunei funcționări a societații.

Statele care și-au dat acordul asupra memorandumurilor de înțelegere sunt: Albania, Georgia, Jordan, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord și Ucraina. Mai mult, comunicatul de presă al Comisiei Europene menționează progrese privind semnarea formală a MoU de către patru dintre statele menționate: „Aceste documente au fost, de asemenea, semnate în mod formal cu 4 din statele menționate: Kosovo, Moldova, Macedonia de Nord și Ukraina.Negocieri ce țin de MoU cu cele 2 state rămase – Bosnia și Herțegovina și Tunisia – sunt în curs de desfășurare.”

„Implementarea continuă și rapidă a acestor programe este o dovadă importantă a solidaritații UE față de aceste țări în timpul unei crize fără precedent”, mai transmite comunicatul de presă al Comisiei Europene.

„Partenerii noștri din cadrul politcii de extindere și de vecinătate sunt sever afectați și ca Uniune avem puterea financiară de a îi ajuta să își limiteze efectele economice provocate de pandemie. Comisia, în numele UE, lucrează cu state partenere pentru a le ajuta în eforturile lor de a implementa politici economice eficace în timpul unei crize fără precedent. S-a ajuns deja la un acord cu 8 parteneri, ca dovadă a solidarității UE.”, transmite comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

De asemenea, Vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetatenilor, Valdis Dombrovskis, menționează că programul de AMF „va ajuta statele vecine să acopere nevoile financiare externe în 2020-2021, dat fiind dificultățile de gestionare a impactului economic al pandemiei”. Totodată, Dombrovskis întărește nevoia ca UE să ajute statele vecine deoarece: „Ajutorul dat vecinilor noștri este esențial pe timpul acestei perioade de criză pentru a menține stabilitatea regiunii”.

„Memorandumurile de Înțelegere (MoU) prevăd acțiunile politice pentru care îsi iau angajamentul beneficiarii pentru a primi a doua tranșă de asistență. Acordul asupra semnării MoU-urilor este un pas important către prima plată din cadrul programelor, condiționat de îndeplinirea condițiilor politice prealabile, inclusiv respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept. Țările beneficiare ar trebui să beneficieze, de asemenea, de un program de asistență financiară FMI.”, transmite comunicatul de presă al CE.

Așadar, ajutorul macro-financiar acordat de UE prezintă o serie de condiții, care dacă sunt implementate corespunzător, atât statul beneficiar, cât și UE vor avea de câștigat. Pe de o parte, UE își impune valorile europene pentru o mai strânsă colaborare și o eventuală integrare a statului vecin sau o eventuală extindere, iar pe de altă parte, statul beneficiar de pe urma ajutorului financiar își menține stabilitatea economică în urma pandemiei.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Regatul Unit estimează că un acord cu UE privind relația post-Brexit este posibil în septembrie: Nu dorim un acord special sau unic

Published

on

© European Communities, 2008

Negociatorul-șef al Regatului Unit, David Frost, estimează că un acord privind viitoarele relații cu Uniunea Europeană poate fi încheiat în septembrie, înaintea reuniunii liderilor europeni de la începutul lui octombrie, care va avea pe agendă acest subiect.

„După cum spunem, nu dorim un acord special sau unic. Vrem o înțelegere care să aibă ca nucleu un acord de liber schimb precum cele pe care UE le-a convenit cu alte țări prietene, precum Canada ”, a scris Frost pe Twitter.

David Frost se va întâlni cu omologul său din partea UE, MIchel Barnier, pentru o nouă rundă de negocieri, săptămâna viitoare. Înaintea acestor discuții, care până acum nu au avut rezultate notabile, acesta a precizat:

„Suveranitatea Regatului Unit asupra legilor, a instanțelor sau asupra apelor noastre de pescuit, nu este discutabilă, bineînțeles, și nu vom accepta nimic care să o compromită – la fel cum nu dorim nimic care să amenințe integritatea pieței unice a UE”.

Ultima rundă de negocieri, desfășurată la Bruxelles, s-a încheiat cu o concluzie comună a celor două părți, și anume că există în continuare diferențe semnificative între Uniunea Europeană și Regatul Unit.

De asemenea, în urmă cu trei săptămâni, Michel Barnier critica lipsa de deschidere și flexibilitate manifestată de Londra în cadrul negocierilor „de a idenfica soluții care să respecte principiile și interesele fundamentale ale UE”.

Acesta a completat că numeroase interacțiuni cu omologul britanic s-au axat pe „liniile roșii” ale premierului Boris Johnson, și anume aspectele referitoare la pescuit, excluderea rolului Curții de Justiție a Uniunii Europene, punctând în același timp că Uniunea Europeană a manifestat deschidere cu privire la aceste aspecte tocmai pentru a identifica împreună cu Regatul Unit un teren comun.

„Am încercat să înțelegem cu aceste linii roșii pot fi armonizate cu angajamentul nostru de a obține un parteneriat cuprinzător, în conformitate cu declarația politică semantă de prim-ministrul Boris Johnson la 17 octombrie, anul trecut”, a explicat Barnier.

Negocierile dintre Regatul Unit şi UE privind relaţia lor post-Brexit vor continua până pe 2 octombrie, înaintea unui summit la care liderii europeni speră să valideze un acord cu Londra.

Premierul britanic Boris Johnson a respins posibilitatea unei prelungiri a perioadei de tranziţie post-Brexit, care se încheie pe 31 decembrie, Regatul Unit continuând să aplice până atunci regulile UE. Dacă până la finalul acestei perioade nu se va încheia un acord, relaţiile economice dintre UE şi Regatul Unit vor fi guvernate de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. 

 

Continue Reading

U.E.

Bogdan Aurescu, sunat de omologul din Turcia înaintea reuniunii miniștrilor de externe din UE: România este dispusă să sprijine dezescaladarea situației din Mediterana de Est

Published

on

© MAE

Ministrul  afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut joi, 13 august 2020, o convorbire telefonică cu omologul său turc, Mevlüt Çavuşoğlu, la solicitarea părții turce, cu o zi înainte ca miniștrii de externe din țările UE să se reunească de urgență, în regim de videoconferință, pe tema situațiilor din Belarus și Liban, dar și din Mediterana de Est pe fondul tensiunilor greco-turce.

Cei doi miniștri au discutat despre dezvoltarea relațiilor bilaterale, aflate la nivel de parteneriat strategic, cu accent pe temele comune de interes, inclusiv în contextul evoluțiilor pandemiei de COVID-19, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Referitor la evoluțiile recente din Mediterana de Est, subiect care se va afla pe agenda Reuniunii extraordinare a Consiliului Afaceri Externe din 14 august 2020, la care va participa, ministrul Bogdan Aurescu a accentuat necesitatea asigurării unui climat lipsit de tensiuni în regiune, sens în care a îndemnat la calm și a accentuat importanța identificării unor soluții bazate pe dialog onest, direct, între părțile implicate, cu respectarea dreptului internațional aplicabil. În context, a salutat deschiderea exprimată de ministrul turc de externe, în cadrul discuției, către dialog pentru dezescaladarea situației”, arată MAE.

Situația din Mediterana de Est se va afla pe agenda reuniunii Consiliului UE, la solicitarea Greciei, în contextul acțiunilor Turciei de forare în căutarea de gaze naturale în ape teritoriale disputate cu Grecia. Mai mult, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a discutat telefonic acest aspect cu președintele francez Emmanuel Macron, cel care a utilizat exemplul comportamentului Turciei pentru a critica NATO și care a decis să consolideze prezența militară franceză în Mediterana de Est.

Tensiunile dintre Grecia şi Turcia au crescut în această săptămână odată cu sosirea navei de cercetare seismică turcă Oruc Reis, însoţită de nave de război, într-o zonă disputată a Mediteranei.

Turcia şi Grecia se confruntă ca urmare a concurenţei în privinţa revendicării rezervelor de gaze naturale, scoasă în evidenţă de încercările Ciprului de a explora în căutarea unor zăcăminte de gaze naturale în regiunea Mediteranei de Est în pofida unor obiecţii puternice din partea Turciei.

În acest context, arată MAE, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat disponibilitatea României de a sprijini, inclusiv din interiorul Uniunii Europene, acest proces de dezescaladare, având în vedere atât capacitatea țării noastre de a înțelege particularitățile și interesele din regiune, cât și expertiza pe care țara noastră o deține în domeniul delimitărilor maritime și al soluționării acestui tip de diferende prin aplicarea dreptului internațional și cu folosirea instrumentelor sale specifice. 

“Șeful diplomației române a reiterat totodată utilitatea menținerii unui dialog constructiv, bazat pe încredere, între Uniunea Europeană și Turcia, care rămâne un partener-cheie și un vecin strategic al UE”, conchide sursa citată.

România are un parteneriat strategic cu Turcia, iar Bucureștiul compune, împreună cu Ankara și Varșovia, un format trilateral de cooperare în chestiuni de securitate la nivelul NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending