Connect with us

U.E.

Angela Merkel și-a încheiat în mod oficial mandatul de cancelar al Germaniei după 16 ani la putere. Ea va asigura interimatul până la instalarea unui nou guvern

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Angela Merkel și-a încheiat în mod oficial mandatul de cancelar al Germaniei, punând astfel capăt unei perioade de aproape 16 ani în care a condus țara și unei prodigioase cariere în slujba Germaniei și a Europei. După 15 ani și 331 de zile (numărătoarea continuă), șefa guvernului federal va continua să asigure interimatul până când forțele politice vor ajunge la un acord privind formarea unui nou cabinet și numirea unui nou cancelar.

“După încă 4 ani de guvernare, președintele federal Frank-Walter Steinmeier i-a înmânat în mod oficial cancelarului Merkel certificatul de eliberare din funcție. De asemenea, miniștrii au primit certificatele de eliberare din funcție”, a transmis guvernul german într-un comunicat.

Guvernul de la Berlin a publicat și o fotografie de la Palatul prezidențial Bellevue în care Merkel și miniștrii federali, inclusiv potențialul viitor cancelar Olaf Scholz, au primit certificatele de eliberare din funcție din partea președintelui Steinmeier.

Potrivit Bundesregierung, asemenea cutumei constituționale, președintele federal a cerut cancelarului și cabinetului său să continue activitatea guvernamentală până la numirea unui nou guvern federal.

Germania se îndreaptă cu pași concreți mai aproape de formarea noului guvern, după ce SPD, Verzii și Liberalii au ajuns la un acord preliminar pentru formarea primului cabinet post-Merkel, creând premisele unei așa numite coaliții “semafor”.

 

Supranumită “cancelarul etern” al Germaniei și “doamna de fier” a Europei, Angela Merkel a intrat în cel de-al 16-lea an de când este în fruntea guvernului federal de la Berlin, ea devenind la 22 noiembrie 2005 cel mai tânăr cancelar german și prima femeie în această poziție. În peste un deceniu și jumătate de la preluarea puterii, călcând pe urmele mentorului său Helmut Kohl, Merkel a ajuns cel mai proeminent om politic din Europa și de multe ori a fost privită drept lider al lumii libere. Mai mult, în funcție de durata negocierilor post-electorale pentru constituirea unui nou guvern federal, Merkel are șansa de a-l detrona pe Kohl din poziția neoficială de cel mai longeviv cancelar postbelic al Germaniei.

Ca parte a acestor procesiuni de retragere, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au organizat la Consiliul european de săptămâna trecută o ceremonie de adio pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său summit european înainte de a se retrage de la conducerea celei mai mari puteri europene, după 16 ani, și de a se îndrepta către panteonul integrării europene

Despărțirea Angelei Merkel de marea scenă politică europeană și internațională a început în luna iunie, ea participând pentru ultima dată la summit-urile G7 și NATO, structuri și organizații unde, de asemenea, a căpătat o poziție longevivă. De asemenea, pe 30-31 octombrie ar urma să participe la ultimul său summit G20.

Totodată, în ultimele luni mai mulți lideri occidentali au găzduit vizite ale longevivului lideri transatlantic. Pe 15 iulie, la Casa Albă, președintele SUA Joe Biden a elogiat “natura istorică” a mandatelor Angelei Merkel: “Ai fost un apărător de neclintit al Europei unite și al alianței transatlantice. Îmi va fi dor să te văd la summiturile noastre”. Cel mai recent, ea a fost laureată cu Premiul “Carol al V-lea” de regele Spaniei pentru că reprezintă “spiritul celei mai bune Europe unite”.

De-a lungul celor aproape 16 ani la putere, Angela Merkel a colaborat cu patru președinți americani (George W. Bush, Barack Obama, Donald Trump și Joe Biden), patru președinți francezi (Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy, Francois Hollande și Emmanuel Macron), cinci prim-miniștrii britanici (Tony Blair, Gordon Brown, David Cameron, Theresa May și Boris Johnson) și alți zeci de lideri europeni, transatlantici și internaționali.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Raport al Comisiei Europene: România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA, înregistrând o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele membre au înregistrat în 2019 o pierdere de aproximativ 134 de miliarde de euro în venituri din taxa pe valoare adăugată (TVA), potrivit celui mai recent raport publicat de Comisia Europeană.

Conform documentului, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național, cu o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA, urmată de Grecia (25,8 %) și Lituania (23,5 %).

Această cifră reprezintă veniturile pierdute din cauza fraudei și evaziunii în domeniul TVA, a practicilor de evitare și optimizare a TVA, a falimentelor și a insolvențelor financiare, precum și din cauza erorilor de calcul și a erorilor administrative.

Cele mai mici deficite au fost înregistrate în Croația (1,0 %), Suedia (1,4 %) și Cipru (2,7 %). În termeni absoluţi, în 2019 cele mai mari deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în Italia (30,1 miliarde euro), Germania (23,4 miliarde euro), Franţa (13,858 miliarde euro) şi România (7,411 miliarde de euro).

Deși unele pierderi de venituri sunt imposibil de evitat, o serie de acțiuni decisive și măsuri de politică specifice ar putea aduce o schimbare reală, în special în ceea ce privește neconformitatea.

”În pofida tendinței pozitive înregistrate în ultimii ani, deficitul de încasare a TVA rămâne o preocupare majoră – în special având în vedere nevoile imense în materie de investiții pe care statele noastre membre trebuie să le abordeze în următorii ani. Cifrele din acest an corespund unei pierderi de peste 4 000 EUR pe secundă. Acestea sunt pierderi inacceptabile pentru bugetele naționale și înseamnă că cetățenii de rând și întreprinderile trebuie să compenseze deficitul prin alte impozite pentru a plăti pentru servicii publice vitale. Trebuie să depunem eforturi comune pentru a combate frauda în materie de TVA, o infracțiune gravă care afectează buzunarele consumatorilor, ne subminează sistemele de protecție socială și epuizează trezoreriile guvernamentale”, a transmis Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie.

Principalele rezultate în 2019

În termeni nominali, deficitul global de încasare a TVA în UE a scăzut cu aproape 6,6 miliarde EUR, ajungând la 134 de miliarde de euro în 2019, ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de scăderea de 4,6 miliarde de euro înregistrată în anul precedent. Deși deficitul global de încasare a TVA s-a îmbunătățit între 2015 și 2019, amploarea completă a impactului pandemiei de COVID-19 asupra cererii consumatorilor și, prin urmare, a veniturilor din TVA în 2020 este încă necunoscută.

În majoritatea statelor membre, variația absolută de peste an a deficitului de încasare a TVA a fost mai mică de 2 puncte procentuale. În ansamblu, ponderea deficitului de încasare a TVA a scăzut în 18 state membre. Pe lângă Croația și Cipru, cele mai semnificative scăderi ale deficitului de încasare a TVA s-au înregistrat în Grecia, Lituania, Bulgaria și Slovacia (între -3,2 și -2,2 puncte procentuale în aceste patru țări). Suedia, Finlanda și Estonia au obținut rezultate bune dintr-o perspectivă diferită: în aceste țări, autoritățile fiscale reușesc de ani de zile să limiteze pierderile de venituri din TVA la mai puțin de 5 % din valoarea TVA datorate. Cele mai mari creșteri ale deficitului de încasare a TVA au fost observate în Malta (+5,4 puncte procentuale), Slovenia (+3 puncte procentuale) și România (+2,3 puncte procentuale).

În urma eforturilor continue de îmbunătățire a situației atât la nivelul UE, cât și la nivel național, tendința pozitivă relativă a continuat în 2019, deficitul global de încasare a TVA în statele membre ale UE scăzând cu aproximativ 7 miliarde de euro în comparație cu anul precedent. UE a depus deja eforturi semnificative pentru a îmbunătăți modul de colectare a TVA.

În plus, Comisia Europeană a sprijinit statele membre să colaboreze mai eficient în cadrul rețelei Eurofisc, care este compusă din funcționari naționali din cele 27 de state membre și din Norvegia.

Începând din 2019, membrii rețelei utilizează în mod activ instrumentul de analiză a rețelelor de tranzacții (TNA) finanțat de UE pentru a face schimb rapid de date privind TVA și pentru a le prelucra în comun, permițându-le să detecteze automat frauda transfrontalieră în domeniul TVA într-un stadiu mult mai timpuriu. În 2022, Comisia va lansa, de asemenea, propuneri legislative pentru modernizarea în continuare a sistemului de TVA, inclusiv consolidarea rețelei Eurofisc.

Deficitul de încasare a TVA este relevant atât pentru UE, cât și pentru statele membre, întrucât TVA are o contribuție importantă atât la bugetul UE, cât și la bugetele naționale. Studiul aplică o metodologie descendentă în ceea ce privește consumul, folosind datele din conturile naționale pentru estimarea deficitelor de încasare a TVA. Deficitul de încasare a TVA se calculează ca diferența dintre TVA datorată și veniturile reale din TVA și, ca atare, reprezintă veniturile din TVA pierdute în comparație cu un calcul teoretic al TVA.

Pierderile de venituri din TVA au un impact extrem de negativ asupra cheltuielilor pe care administrațiile publice le alocă bunurilor și serviciilor publice de care depindem cu toții, cum ar fi școlile, spitalele și transporturile.

În același timp, TVA neîncasată ar putea avea și un efect pozitiv, întrucât statele membre depun eforturi pentru a acoperi datoria contractată în timpul redresării inițiale în urma pandemiei de COVID-19 sau pentru a ridica nivelul ambițiilor în materie de finanțare a combaterii schimbărilor climatice.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România să transpună Directiva privind eficiența energetică în ordinea juridică națională

Published

on

©European Union, 2020

Comisia Europeană a deschis proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva României și Greciei pentru netranspunerea Directivei de modificare privind eficiența energetică [Directiva (UE) 2018/2002] în ordinea juridică națională.

Această directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice, având un obiectiv obligatoriu pentru UE pentru anul 2030 de cel puțin 32,5 %.

Statele membre trebuiau să pună în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 25 octombrie 2020 cel târziu. Nici Grecia și nici România nu au informat Comisia Europeană cu privire la dispozițiile adoptate pentru transpunerea directivei.

Ca urmare, în noiembrie 2020 a fost trimisă o scrisoare de punere în întârziere ambelor state membre, iar avizele motivate sunt trimise în prezent, având în vedere că nicio măsură de transpunere nu a fost comunicată Comisiei. În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia Europeană poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Comisia Europeană a propus în urmă cu o săptămână mai multe modificări la directiva privind eficiența  eficienţa energetică a clădirilor, care vor fi discutate pe 14 decembrie, a anunţat Gaspard Demur, team leader în cadrul DG Energy, Comisia Europeană, în cadrul Forumului ”România Eficientă – Clădirile în contextul Fit for 55.”

Astfel, Comisia Europeană a propus o nouă ţintă de creştere a eficienţei energetice cu 9% până în 2030.

Strategia privind valul de renovări ale clădirilor, prezentată de Comisia Europeană la mijlocul lunii octombrie a anului trecut, contribuie astfel la atingerea neutralității climatice, stimulând, în egală măsură, redresarea economică și reducerea sărăciei energetice.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Infringement: România, vizată de CE pentru că nu a pus în aplicare normele UE privind „testul de proporționalitate” anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a decis a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor 17 state membre pentru că nu a pus în aplicare în mod corespunzător normele UE privind „testul de proporționalitate” anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii ( Directiva UE 2018/958), se arată în comunicatul oficial

Directiva din 2018 privind „testul de proporționalitate” înainte de adoptarea unei noi reglementări referitoare la profesii impune statelor membre să se asigure că orice cerință introdusă în cadrul unei profesii este necesară și echilibrată.

Directiva prevede un set de criterii pentru a preveni normele naționale care pot îngreuna accesul sau exercitarea unei game largi de profesii de către candidații calificați. Lipsa punerii în aplicare corespunzătoare a normelor UE privind testele de proporționalitate ar putea, în cele din urmă, să dezavantajeze consumatorii sub forma unor prețuri excesive, să submineze dezvoltarea serviciilor inovatoare sau chiar să conducă la un acces insuficient la servicii importante.

Directiva este un instrument puternic pentru a facilita accesul și exercitarea activităților reglementate de către profesioniștii din întreaga UE. Măsurile luate joi pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a acesteia vor contribui la prevenirea sau la eliminarea barierelor disproporționate de pe piața unică. 

După ce a evaluat în mod amănunțit măsurile naționale de transpunere, Comisia Europeană a constatat că anumite cerințe nu au fost puse în aplicare în mod corespunzător de către unele state membre și că există riscul ca directiva să nu fie eficientă în practică.

Prin urmare, Comisia a decis să deschidă proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Austriei, Bulgariei, Croației, Republicii Cehe, Danemarcei, Finlandei, Franței, Germaniei, Greciei, Ungariei, Lituaniei, Olandei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei, Sloveniei și Suediei.

Cele mai importante probleme identificate de către Comisie sunt următoarele:

netranspunerea cu exactitate a criteriilor testului de proporționalitate, cum ar fi necesitatea de a asigura necesitatea noului regulament, având în vedere alte norme deja în vigoare.

  • incapacitatea de a surprinde suficient toate tipurile de reglementări, precum cele adoptate de asociațiile profesionale.
  • eșecul de a transpune cu exactitate criteriile testului de proporționalitate
  • neasigurarea garanțiilor procedurale necesare, precum obiectivitatea evaluărilor, mecanisme eficiente de monitorizare, cât și informarea și implicarea efectivă a părților interesate.

Toate statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a răspunde la argumentele prezentate de către Comisia Europeană. În caz contrar, Comisia poate decide să le trimită un aviz motivat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA6 mins ago

Raport al Comisiei Europene: România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA, înregistrând o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA

COMISIA EUROPEANA7 mins ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România să transpună Directiva privind eficiența energetică în ordinea juridică națională

COMISIA EUROPEANA50 mins ago

Infringement: România, vizată de CE pentru că nu a pus în aplicare normele UE privind „testul de proporționalitate” anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii

COMISIA EUROPEANA51 mins ago

Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement împotriva României pentru neamenajarea spațiului maritim, încălcarea normelor privind calificările profesionale și denunțarea tratatelor bilaterale de investiții

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România și alte șapte țări membre să transpună normele UE de combatere a fraudei împotriva bugetului Uniunii Europene

ROMÂNIA1 hour ago

Schimb de replici România – Rusia la OSCE: Bogdan Aurescu califică drept “eronată” poziția lui Serghei Lavrov conform căreia sistemul antirachetă al NATO din România poate fi folosit pentru lovituri ofensive

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a plătit prima tranșă din PNRR: România primește o prefinanțare de 1,8 miliarde de euro

ROMÂNIA2 hours ago

Egiptul a cumpărat 240.000 de tone de grâu din România

U.E.3 hours ago

Liderii a 15 partide conservatoare și de extremă dreapta din UE se reunesc la Varșovia pentru construirea unei mari coaliții în Parlamentul European

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 day ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.3 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA4 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending