Austria a respins solicitările Statelor Unite de a permite survolul aeronavelor militare pe teritoriul său de la începutul războiului cu Iranul, invocând politica sa de neutralitate, potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Apărării, citat de Euronews.
„Au existat într-adevăr solicitări și au fost refuzate încă de la început”, a declarat colonelul Michael Bauer, subliniind că orice cerere similară „care implică o țară aflată în război este respinsă”.
Autoritățile de la Viena au anunțat, de asemenea, că au interzis utilizarea spațiului aerian de către aeronavele militare americane implicate în conflictul cu Iranul, în baza legislației privind neutralitatea. Potrivit cadrului legal austriac, toate zborurile militare străine trebuie să solicite permisiune și să își declare scopul înainte de a intra în spațiul aerian, iar cererile legate de conflicte active sunt respinse automat. În schimb, zborurile de rutină sau misiunile de instruire pot fi aprobate punctual.
Bauer a refuzat să precizeze câte solicitări au fost transmise de partea americană și a adăugat, întărind poziția Vienei: „Întrebarea este de ce trimiți o solicitare către un stat neutru, în primul rând?”.
Austria este stat neutru din 1955, statut consacrat printr-un act constituțional adoptat pentru a pune capăt ocupației sovietice, prin care țara s-a angajat să nu adere la alianțe militare și să nu permită baze militare străine pe teritoriul său. La peste 70 de ani de atunci, majoritatea populației continuă să susțină această politică și să se opună aderării la NATO.
Poziția oficială este susținută și politic. Vicecancelarul Andi Babler a criticat atacurile SUA-Israel asupra Iranului, afirmând într-o postare pe rețelele sociale că austriecii „nu vor să aibă nimic de-a face cu politica haotică a lui Trump și cu războiul său, care ne va aduce următoarea criză energetică”. „Nu războiului!”, a adăugat acesta.
Austria este înconjurată de membri NATO la nord, sud și est, în timp ce la vest se află Elveția, de asemenea neutră. La rândul său, Elveția a anunțat la jumătatea lunii martie că a refuzat utilizarea spațiului său aerian, invocând același principiu.
Decizia Vienei se înscrie într-un val mai larg de reticență europeană față de implicarea directă în operațiunile militare americane legate de conflict. Italia a refuzat recent aterizarea unei aeronave americane aflate în drum spre Orientul Mijlociu pentru o misiune de luptă, iar Spania a interzis tuturor aeronavelor militare americane implicate în conflict utilizarea spațiului său aerian și a bazelor militare.
Ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a explicat că Madridul „nu ar trebui să facă nimic care ar putea escalada” conflictul, decizia reflectând „sentimentul majoritar” al populației și fiind aliniată principiilor ONU.
În același timp, Franța și-a exprimat surprinderea față de criticile formulate de Donald Trump, care a acuzat aliații europeni că refuză să permită utilizarea spațiului aerian pentru transporturi militare. Palatul Élysée a calificat aceste critici drept „foarte neconstructive”.
Refuzurile europene, alături de lipsa de entuziasm pentru participarea la o eventuală forță navală menită să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, au alimentat atacurile lui Trump la adresa NATO, pe care a descris-o drept un „tigru de hârtie” și a sugerat că retragerea SUA din alianță este „mai mult decât luată în calcul”.
„Nu am fost niciodată convins de NATO. Am știut mereu că este un tigru de hârtie, iar Putin știe și el asta”, a declarat liderul american.
Declarațiile au fost reluate și de secretarul de stat Marco Rubio, care a afirmat că Washingtonul va trebui „să reevalueze” relația cu NATO după încheierea conflictului.
„Dacă creezi zilnic îndoieli asupra angajamentului tău, golești alianța de conținut”, a declarat Macron, adăugând că există „prea multe declarații care merg în toate direcțiile”.