Liderii europeni au evitat joi să își asume angajamente militare ferme pentru soluționarea crizei din Strâmtoarea Ormuz cât timp conflictul este în desfășurare, în pofida presiunilor intensificate ale lui Donald Trump, care le cere să intervină direct, transmite Politico.
O reuniune virtuală la care au participat 41 de state, organizată de Regatul Unit, a inclus critici la adresa Iranului pentru „încercarea de a ține economia globală ostatică”, discuții privind noi sancțiuni și promisiuni de intensificare a presiunii diplomatice pentru deblocarea acestei rute comerciale vitale. Cu toate acestea, participanții au transmis clar că statele vizate de solicitările Washingtonului nu sunt dispuse să meargă mai departe fără un armistițiu.
Întâlnirea a avut loc la câteva zile după ce Trump a cerut statelor NATO să „preia inițiativa” și să trimită nave militare în Strâmtoarea Ormuz, a cărei blocare de către Iran a declanșat o criză energetică globală. Liderul american și-a reiterat poziția miercuri seară, declarând pentru Politico că aliații europeni „trebuie să aibă curaj și să intre (în strâmtoare, n.r.).”
Potrivit concluziilor reuniunii, furnizate de partea britanică, participanții au convenit să crească presiunea internațională „inclusiv prin intermediul ONU, pentru a transmite mesaje clare și coordonate Iranului, astfel încât să permită tranzitul liber prin Strâmtoarea Ormuz și să respingă complet impunerea de taxe navelor care încearcă să o traverseze”.
De asemenea, statele participante au promis să analizeze „măsuri economice și politice coordonate, precum sancțiuni”, pentru a spori presiunea asupra Teheranului dacă blocada continuă, precum și mecanisme pentru „consolidarea încrederii pieței și a operațiunilor”, inclusiv prin schimb sporit de informații cu operatorii din transportul maritim.
Totuși, discuțiile au evidențiat reticența statelor europene de a recurge la forță militară cât timp conflictul este în desfășurare. Ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a anunțat convocarea unor planificatori militari pentru a analiza „modul în care putem mobiliza capacitățile noastre defensive comune”, inclusiv misiuni de deminare, dar a subliniat că acestea vor deveni relevante „abia după detensionarea conflictului”.
Germania și-a menținut poziția conform căreia este deschisă să contribuie la securizarea rutei maritime, însă doar după încetarea ostilităților.
La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a avertizat, în timpul unei vizite în Coreea de Sud, că o operațiune militară pentru eliberarea Strâmtorii Ormuz ar fi „nerealistă”.
„Există voci care susțin eliberarea Strâmtorii Ormuz prin forță, printr-o operațiune militară, poziție exprimată uneori de Statele Unite”, a declarat Macron. „Este nerealist, pentru că ar dura enorm și ar expune orice navă care traversează strâmtoarea la amenințări de coastă din partea Gardienilor Revoluției, care dispun de resurse semnificative, precum și de rachete balistice, pe lângă o serie de alte riscuri”, a adăugat liderul francez.
Reuniunea a evidențiat și amploarea perturbărilor din aprovizionarea globală: dacă în mod obișnuit aproximativ 150 de petroliere tranzitează zilnic strâmtoarea, în prezent numărul acestora a scăzut la doar 10–20.
În paralel, eforturile diplomatice continuă și la nivelul ONU. Franța consiliază Bahrainul în privința unei rezoluții a Consiliului de Securitate care ar putea oferi o bază legală pentru redeschiderea rutei maritime, inclusiv prin utilizarea forței, dacă va fi necesar. Inițiativa este, însă, controversată, iar adoptarea ei ar necesita sprijinul tuturor membrilor permanenți ai Consiliului, inclusiv al Rusiei și Chinei, un scenariu considerat puțin probabil de diplomații europeni.
Un oficial european de rang înalt, prezent la reuniunea organizată de Londra, a apreciat eforturile britanice de coordonare, dar a avertizat că situația este încă într-un stadiu incipient.
„A fost o întâlnire bună, dar suntem abia la început”, a declarat acesta. „Presiunea politică asupra Iranului este esențială. Iranienii cred că au un avantaj pentru că pot bloca rutele maritime, dar, în realitate, nu este așa”, a punctat oficialul.
