Uniunea Europeană traversează ani de schimbări mari, pe multiple planuri, marcați de competiție strategică, tensiuni și transformări profunde, într-un moment „cu adevărat istoric, deopotrivă critic și crucial”, afirmă consilierul prezidențial pentru afaceri europene, Valentin Naumescu, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro în perspectiva Consiliului European din 19-20 martie, unde liderii europeni sunt chemați să stabilească o cale de urmat pentru competitivitatea economică europeană și consolidarea pieței unice, să formuleze soluții pentru sprijinul pentru Ucraina, pentru extindere, pentru viitorul buget multianual european și pentru întărirea securității și apărării, într-un context internațional marcat de volatilitate geopolitică – conflictul din Orientul Mijlociu.
„Vrem să credem că în UE s-a deschis un adevărat șantier de renovare a politicilor de competitivitate și reînnoire industrială”, precizează Naumescu, adăugând că, în această ecuație, agenda „One Europe, One Market” este „cu siguranță mai mult decât o simplă ajustare de politici europene”, fiind „o foaie de parcurs care ne va da în următorii trei ani măsura voinței politice și capacității Uniunii Europene de a se consolida intern și extern”, în condițiile în care blocul europeană încearcă să reducă „insuficienta integrare a piețelor” și „deficitul de competitivitate” față de marile economii globale.
„Alegerile europene din vara lui 2029 ne vor spune dacă cetățenii din statele membre vor considera că UE a reușit sau nu să-și atingă aceste obiective ambițioase”, apreciază consilierul pentru afaceri europene al președintelui Nicușor Dan.
Pe fondul presiunilor economice, problema energiei urcă „repede pe agenda discuțiilor europene aproape de capul listei”, însă „semnalele până acum sunt mixte”, iar soluțiile nu sunt „întotdeauna convergente”, în funcție de modelele economice ale statelor membre.
„La recenta discuție din cadrul grupului „Prietenii competitivității”, președintele Dan și alți lideri europeni au abordat chestiunea prețului ridicat al energiei, solicitând măsuri concrete ale Comisiei Europene pe termen scurt, mediu și lung”, punctează Valentin Naumescu.
În acest context, România mizează pe propriile resurse, având „șansa ca, în maxim doi ani sau chiar mai repede, să devină un exportator important de gaze, ajutând la atingerea acestui obiectiv strategic de independență energetică europeană”, o direcție acceptată „fără rezerve” de o „foarte largă majoritate a țărilor membre ale UE”.
În paralel, dezbaterea privind tranziția verde intră într-o fază de recalibrare, considerată „necesară”, în condițiile în care „fără o industrie competitivă este greu să vorbim de recuperarea deficitului general de competitivitate”, iar costurile decarbonizării pun presiune pe economii.
„Nu ne propunem reversul acestui proces”, dar modul de implementare trebuie să rămână „sustenabil”, avertizează Naumescu, subliniind că „nu ar avea nicio țară europeană nimic de câștigat dacă UE în ansamblu ar pierde trenul competitivității”.
Pe frontul reformelor interne, există un consens privind reducerea birocrației, însă oficialul atrage atenția că „nu este UE bariera birocratică principală”, ci mai degrabă administrațiile naționale, România având „multe de făcut pe plan intern”. În același timp, inițiative precum viitorul regim „EU Inc” ar putea oferi companiilor „proceduri identice, la fel de scurte și de ieftine” la nivelul întregii Uniuni.
În perspectiva viitorului buget european, Bucureștiul insistă asupra unor mecanisme care să asigure acces echitabil la noul Fond European de Competitivitate, avertizând că, în lipsa unor corecții, economiile mai puțin dezvoltate „vor reuși să aibă puține proiecte câștigătoare”, ceea ce ar putea accentua decalajele existente.
„Pot fi imaginate mai multe astfel de tipuri de instrumente, nu l-aș menționa doar pe cel geografic, se poate vorbi și de un mecanism mai pronunțat de widening sau de categoria proiectelor europene de interes comun, în care companiile românești să facă parte din lanțurile valorice ale unor proiecte mari”, explică Valentin Naumescu.
În planul securității, consilierul prezidențial pentru afaceri europene arată că România își consolidează profilul regional, mizând pe proiecte precum centrul de securitate maritimă la Marea Neagră, pentru care „în următoarele luni” sunt așteptate „anunțuri concrete”, dar și pe candidaturi europene strategice, inclusiv pentru găzduirea Autorității Vamale a UE, unde rezultatul este așteptat „foarte curând”.
Pe dosarele sensibile, precum sprijinul pentru Ucraina blocat de Ungaria, poziția României este neechivocă. „Nu doar România, ci și alte state membre solicită Comisiei să găsească o soluție pentru a asigura în cel mai scurt timp posibil (…) finanțarea Ucrainei” din împrumutul de 90 de miliarde de euro, afirmă Valentin Naumescu, în contextul declarației președintelui Nicușor Dan că „nu este acceptabil ca o măsură convenită” la nivel european să fie blocată.
În privința procesului de extindere a Uniunii Europene, consilierul prezidențial evocă atât considerentele geopolitice și fereastra de oportunitate pentru Republica Moldova și Ucraina, dar amintește că „integrarea europeană este în cele din urmă un proces bazat pe merite, realizări, reforme și performanțe individuale”.
Pe fondul unui proces a cărui avansare este blocată tot de veto-ul Ungariei la adresa Ucrainei, Valentin Naumescu afirmă că poziția României este ca ambele state estice să înceapă „împreună” tratativele de aderare la UE
„Ne dorim, repet și insist, ca ambele țări menționate, vecine ale României, să poată începe negocierile pe clustere împreună și cât mai repede posibil”, conchide consilierul pentru afaceri europene al președintelui Nicușor Dan.
CaleaEuropeană.ro: Consiliul European din martie este prezentat drept momentul în care Uniunea trebuie să accelereze agenda de competitivitate după summitul informal de la Alden Biesen. Din perspectiva României, ce ar trebui să însemne concret această nouă agendă „One Europe, One Market”? Vorbim doar despre ajustări de politică sau despre o reformă reală a modului în care funcționează piața unică?
Valentin Naumescu: Sunt ani de schimbări mari, pe multiple planuri. Ani de competiție strategică, de tensiuni, de dinamici accelerate, de războaie în zone mai mult sau mai puțin apropiate de Uniunea Europeană, de transformări profunde, cu numeroase variabile și incertitudini. Participăm la un moment cu adevărat istoric, deopotrivă critic și crucial în restructurarea sistemului politic internațional dar și a economiei mondiale. Vrem să credem că în UE s-a deschis un adevărat șantier de renovare a politicilor de competitivitate și reînnoire industrială, care să soluționeze la orizontul lui 2028 două chestiuni fundamentale: pe plan intern, european, insuficienta integrare a piețelor noastre, fapt care menține fragmentarea, decalajele și vulnerabilitățile, iar pe plan extern, global, deficitul de competitivitate al UE în raport cu SUA, China și alte economii emergente ale Sudului Global, deficit abordat în deja faimoasele rapoarte Draghi și Letta din 2024. Reuniunea informală de la Alden-Biesen a fost doar un episod al acestui proces de reflecție și reformă. Este vorba cu siguranță mai mult decât de o simplă ajustare de politici europene. One Europe, One Market este o agendă complexă, o foaie de parcurs care ne va da în următorii trei ani măsura voinței politice și capacității Uniunii Europene de a se consolida intern și extern. Alegerile europene din vara lui 2029 ne vor spune dacă cetățenii din statele membre vor considera că UE a reușit sau nu să-și atingă aceste obiective ambițioase.
CaleaEuropeană.ro: Președintele Nicușor Dan a avertizat că prețurile ridicate la energie riscă să submineze competitivitatea economiei europene. Există astăzi voință politică în UE pentru intervenții mai ferme pe piața energiei sau statele membre rămân divizate în privința unor soluții comune?
Valentin Naumescu: Vom vedea curând, în această primăvară. Semnalele până acum sunt mixte. Pe de o parte, vedem clar chestiunea prețurilor energiei urcând repede pe agenda discuțiilor europene aproape de capul listei, într-o îngrijorare consensuală a liderilor politici europeni. Pe de altă parte, soluțiile pe care le propun diverse state nu sunt întotdeauna convergente, pentru că modelele economice și nivelurile lor de dezvoltare nu sunt identice. La recenta discuție din cadrul grupului „Prietenii competitivității”, Președintele Dan și alți lideri europeni au abordat chestiunea prețului ridicat al energiei, solicitând măsuri concrete ale Comisiei Europene pe termen scurt, mediu și lung. Așteptăm cu mare interes anunțatul plan al Comisiei privind revizuirea ETS în vară, unificarea pieței energiei în următorii doi ani (Energy Union), modernizarea rețelelor electrice și un imbold pentru construirea de interconectori transnaționali care să rezolve zonele de congestie din Europa Centrală. România va începe la sfârșitul lui 2027 exploatarea de gaze din Marea Neagră, putând deveni cel mai mare exportator de gaze din UE, și de asemenea suntem interesați de revitalizarea sectorului energiei nucleare. Sunt însă și state, în special în zona nordică a UE, care au investit deja foarte mult în tranziția verde, în producția de energie din surse regenerabile, în electrificare și într-un nou model al economiei lor și nu sunt interesate de relaxarea tranziției verzi sau de amânarea unor ținte adoptate anii trecuți, dorind ca tranziția verde să fie finalizată cât mai repede iar UE să nu mai depindă de combustibilii fosili. Ca de obicei, putem spera și presupune că, prin discuții raționale și negocieri, liderii europeni vor ajunge în cele din urmă la un compromis rezonabil între aceste grupuri de state, între aceste viziuni și modele economice diferite.
CaleaEuropeană.ro: Criza din Orientul Mijlociu a readus în prim-plan vulnerabilitățile energetice ale Europei. În acest context, ce rol ar putea juca România – inclusiv prin resursele din Marea Neagră – în strategia europeană de reducere a dependențelor energetice externe?
Valentin Naumescu: Aici vorbim de o foarte largă majoritate a țărilor membre ale UE, care acceptă acum fără rezerve necesitatea ca Uniunea să își reducă dependențele externe. Nu doar energetice, dar și cele tehnologice, militare sau de producție industrială. Nu întâmplător vorbim de autonomia strategică, aceasta fiind una din prioritățile agendei actualei președinții cipriote a UE. Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, o parte din economiile importante ale Europei, din regiunea Europei Centrale și de Est dar nu numai, aveau un grad absolut iresponsabil de dependență energetică de Rusia. Această dependență s-a redus semnificativ în ultimii patru ani și nimeni nu dorește revenirea la situația de dinainte, care a dat Rusiei nu doar venituri substanțiale pentru a-și finanța mașinăria de război dar și pârghii pentru a ține unele capitale dacă nu captive, cel puțin sub o influență inacceptabil de mare. Prin finalizarea proiectului din Marea Neagră, România are șansa ca, în maxim doi ani sau chiar mai repede, să devină un exportator important de gaze, probabil cel mai mare din UE, ajutând la atingerea acestui obiectiv strategic de independență energetică europeană. Desigur, asta nu va fi suficient, sunt necesare multe alte investiții pe plan european în domeniul energetic, iar România este interesată și de schimbarea opțiunilor ostile care existau în trecut față de energia nucleară. Noi vom investi și în acest domeniu strategic și avem unele semnale pozitive, că raportarea Comisiei Europene și a altor state membre (de exemplu, Italia) la energia nucleară va deveni curând mult mai prietenoasă.
CaleaEuropeană.ro: În dezbaterea europeană apare tot mai des ideea că politicile climatice trebuie recalibrate pentru a proteja industria europeană. Crede România că Uniunea trebuie să încetinească anumite obiective ale tranziției verzi pentru a evita pierderea competitivității în raport cu SUA și China?
Valentin Naumescu: Recalibrarea de care vorbiți este necesară. Președintele Dan a exprimat și public, și în discuțiile cu liderii europeni, de mai multe ori, interesul României în planul anunțat al Comisiei de revizuire a ETS (Sistemul european de comercializare a certificatelor pentru emisiile de carbon) în această vară, de relaxare și/sau amânare a tranziției verzi, tocmai pentru a da mai multe șanse relansării industriale. Abordarea trebuie să fie una echilibrată. Fără o industrie competitivă este greu să vorbim de recuperarea deficitului general de competitivitate al UE față de SUA și China iar fără un preț mai mic la energie este de asemenea foarte greu să vorbim de reindustrializare/reînnoire industrială, mai ales în zona industriilor energo-intensive, care au acum nevoie de susținere. ETS are, prin prețul certificatelor, o anumită pondere în prețul energiei. Există desigur beneficii, dar există și un cost al decarbonizării. Ne dorim ca obiectivele fundamentale ale UE să meargă mai departe, nu ne propunem reversul acestui proces (nici nu mai este posibil), dar modalitatea în care el este îndeplinit trebuie să rămână una sustenabilă pentru economiile noastre. Nu ar avea nicio țară europeană nimic de câștigat dacă UE în ansamblu ar pierde trenul competitivității și relansării industriale pe plan global. O Uniune divizată și vulnerabilă i-ar afecta și pe fruntași, asta trebuie să înțeleagă toată lumea. Suntem mai puternici atunci când avansăm împreună, chiar dacă modelele economice și nivelurile de dezvoltare sunt încă diferite.
CaleaEuropeană.ro: Bucureștiul insistă asupra necesității reducerii birocrației europene și a simplificării regulilor pentru companii. Unde vede România cele mai mari blocaje administrative la nivelul UE și ce tip de reformă ar putea schimba cu adevărat situația pentru mediul de afaceri?
Valentin Naumescu: Aici iarăși vorbim de o zonă consensuală. Nu doar România, ci toate statele membre susțin simplificarea și reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri. Comisia Europeană lucrează intens pe această direcție și trebuie să raporteze periodic Consiliului European progresele făcute. Se va întâmpla și la reuniunile din această primăvară și vară. „Pachetul Omnibus” pentru simplificare administrativă va începe să producă efecte vizibile cât de curând. Pe de altă parte, trebuie să fim lucizi și onești, nu este UE bariera birocratică principală, nici pe departe, ci trebuie să privim în primul rând spre reforma propriei noastre administrații publice, spre eficientizarea și „debirocratizarea națională” ca să spunem așa (pentru că suntem mult în urma altor state membre ale UE la capitolul eficiență, calitate și capacitate administrativă și avem multe de făcut pe plan intern), îndreptându-ne atenția mai ales spre lucrurile pe care putem și trebuie să le facem noi pentru un climat mai prietenos cu mediul de afaceri. În ceea ce privește măsurile europene foarte interesante, de inovare politică, aș da ca exemplu „al 28-lea regim”, de care se vorbea și în Raportul Letta, respectiv crearea regimului legislativ și fiscal unic pentru cei care optează să deschidă o „companie europeană” (EU Inc), o oportunitate care va apărea în anii următori, în special pentru startup-uri și pentru zona celor care doresc să investească în inovație, dar nu numai. Practic, oriunde te-ai afla în UE, dacă optezi să deschizi o „EU Inc” (companie europeană digitală), procedurile vor fi identice, la fel de scurte și de ieftine (se vorbește de 48 de ore și de costuri de maxim 100 EUR), iar firma va avea același regim juridic pe tot teritoriul Uniunii.
CaleaEuropeană.ro: O parte importantă a dezbaterii privind viitorul buget multianual 2028-2034 se referă la crearea unui fond european de competitivitate. România a susținut introducerea unui criteriu geografic pentru alocarea resurselor. De ce consideră Bucureștiul că acest principiu este esențial și care sunt mizele României în raport cu acest fond?
Valentin Naumescu: Da, dimensiunea competitivității, reflectată în acest foarte mare Fond European de Competitivitate care se prefigurează (ECF, probabil peste 400 de miliarde de EURO în noul buget multianual), va deveni o temă esențială a reformei politicilor europene. Ne dorim să fim parte a acestui proces de reforme economice, industriale și tehnologice dar iarăși trebuie să fim realiști și lucizi. În forma sa pură, strict concurențială, de „premiere a excelenței”, așa cum doresc statele cu economiile cele mai avansate, care au deja resurse importante și o tradiție îndelungată a concurenței, noi și alte economii din zona marginală vom reuși să avem puține proiecte câștigătoare. S-a întâmplat asta și cu alte programe recente, cum ar fi Horizon. Pentru a evita riscul ca decalajele între economiile cele mai avansate și cele mai puțin dezvoltate să crească, de fapt, în exercițiul bugetar 2028-2034, propunem introducerea unor criterii care să permită un acces echitabil la aceste resurse de dezvoltare. Pot fi imaginate mai multe astfel de tipuri de instrumente, nu l-aș menționa doar pe cel geografic, se poate vorbi și de un mecanism mai pronunțat de widening (dar nu o formă minoră de compensare, de câteva procente) sau de categoria „proiectelor europene de interes comun”, în care companiile românești să facă parte din lanțurile valorice ale unor proiecte mari.
CaleaEuropeană.ro: În contextul tensiunilor de securitate din regiunea Mării Negre, dar și ale eforturilor României, UE a adoptat Abordarea strategică la Marea Neagră, care cuprinde înființarea unui hub european de securitate dedicat acestei regiuni. Care este stadiul discuțiilor la nivel european și cât de aproape este România de a obține găzduirea unei astfel de structuri?
Valentin Naumescu: Acest proiect important este acum în lucru iar instituțiile responsabile de implementarea lui avansează cu demersurile necesare. Până în prezent, a fost o concentrare pe pregătirea în format inter-instituțional intern, a tuturor condițiilor aferente ofertei noastre de a găzdui Centrul de securitate maritimă la Marea Neagră. Deopotrivă, am urmărit să capitalizăm în primul rând interesul și potențialele contribuții din partea țărilor riverane interesate, respectiv să generăm un sprijin cât mai amplu din partea altor state membre UE și a instituțiilor europene. Preconizăm, pe această bază, ca în următoarele luni să putem face anunțuri concrete legate de acest proiect. Nu este rolul meu ca pe această temă de securitate să comunic în momentul de față mai mult.
CaleaEuropeană.ro: Uniunea Europeană pregătește și lansarea Autorității Vamale a UE, o instituție nouă cu rol strategic în controlul fluxurilor comerciale și combaterea fraudelor. România și-a susținut deja candidatura pentru găzdui această agenție – cât de realistă este această perspectivă și ce ar însemna pentru poziția țării noastre în arhitectura instituțională a Uniunii?
Valentin Naumescu: Da, România a candidat pentru găzduirea sediului Autorității Vamale a UE iar rezultatele votului vor fi cunoscute foarte curând.
CaleaEuropeană.ro: Anul trecut, președintele Nicușor Dan a luat în calcul să participe la reuniunile premergătoare summit-urilor UE ale celor două familii politice europene care l-au invitat, respectiv Partidul Popular European și Renew Europe. Ulterior, a precizat că va acorda un răgaz acestei situații și nu a participat la nicio astfel de reuniune. Preconizați să existe o schimbare a acestei abordări, mai ales în contextul nevoii de coordonare și în formate restrânse și similare ideologic, și care ar putea fi noua abordare?
Valentin Naumescu: Aceasta este o întrebare care privește strict opțiunea politică a domnului președinte. Este decizia domniei sale, atât în privința unei eventuale afilieri, a oportunității unei asemenea participări în cadrul unui partid european, cât și asupra momentului anunțării ei, în caz că va exista o asemenea decizie. Candidatul Nicușor Dan s-a prezentat în fața alegătorilor în postura de candidat independent, așa cum a fost și ca primar general al Capitalei.
CaleaEuropeană.ro: Președintele Nicușor Dan a calificat drept inacceptabil blocajul impus de Ungaria asupra împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina după ce un acord a fost obținut anterior. Care sunt soluțiile juridice de pe masa Comisiei Europene și ale liderilor europeni pentru a debloca acest veto? Sunt așteptate mai degrabă rezultatele alegerilor maghiare din 12 aprilie?
Valentin Naumescu: Într-adevăr, Președintele Dan consideră că este inacceptabil ca o măsură convenită la Consiliul European din decembrie să nu fie încă pusă în aplicare. Desigur, cauzele se cunosc. Nu doar România, ci și alte state membre solicită Comisiei să găsească o soluție/soluții pentru a asigura în cel mai scurt timp posibil, cel puțin parțial dacă nu cu suma agreată inițial, finanțarea Ucrainei, atât pe dimensiunea ajutorului militar, cât și ca asistență bugetară, într-o perioadă atât de grea pentru Ucraina, la finalul unei ierni extrem de dificile din toate punctele de vedere. Suma inițială de 90 miliarde era prevăzută pentru perioada 2026-2027.
CaleaEuropeană.ro: O temă de interes major pentru România vizează și extinderea Uniunii Europene, cu un accent particular privind Republica Moldova. Atât Chișinăul, cât și Kievul, legate încă de la început de o abordare “la pachet” își doresc o accelerare și procedură rapidă pentru aderarea la UE. Având în vedere același veto maghiar privind Ucraina, care ar fi soluția cea mai potrivită pentru lansarea efectivă a negocierilor de aderare cu Republica Moldova sau cu ambele țări?
Valentin Naumescu: România susține ferm și pe toate căile posibile integrarea europeană a Republicii Moldova și Ucrainei. Sperăm ca ambele state să avanseze pe calea negocierilor în timp util, fructificând o fereastră de oportunitate existentă în următorii câțiva ani. Desigur, dincolo de considerentele geopolitice, importante și ele, integrarea europeană este în cele din urmă un proces bazat pe merite, realizări, reforme și performanțe individuale, la nivelul fiecărui stat candidat, deci va exista o astfel de evaluare atentă pentru fiecare candidat luat în parte, fie că sunt din vecinătatea estică a UE sau din Balcanii de Vest. Dar ne dorim, repet și insist, ca ambele țări menționate, vecine ale României, să poată începe negocierile pe clustere împreună și cât mai repede posibil. Mă refer bineînțeles la debutul oficial al negocierilor, după deblocarea politică, dincolo de aceste progrese tehnice care au fost făcute recent de Chișinău și Kiev și care au fost recunoscute de Comisia Europeană, în avans, progrese care sunt și ele de salutat.
