Corespondență din Dubrovnik
Politica energetică a Europei a devenit, de fapt, o chestiune de securitate, în contextul crizelor geopolitice care se suprapun, iar România poate juca atât rolul de nod energetic, cât și cel de țară de tranzit, consideră Landon Derentz, vicepreședinte pentru energie și infrastructură și director senior la Centrul Global pentru Energie din cadrul Consiliului Atlantic.
Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik, Derentz a subliniat urgența acțiunii, a indicat obstacolele de natură reglementară și a evidențiat rolul Europei Centrale și de Est în orientarea către mediul de afaceri.
Referindu-se la Declarația de la Dubrovnik, care leagă infrastructura de securitate, acesta a subliniat că „infrastructura și energia sunt piloni fundamentali ai creșterii economice și ai oportunităților” și că „securitatea economică este securitate națională”. În ceea ce a descris drept cea mai importantă criză energetică globală de la Al Doilea Război Mondial, Derentz a evidențiat urgența acțiunii, afirmând că „trebuie să acordăm prioritate securității energetice. Trebuie să acordăm prioritate construirii rapide a infrastructurii și trebuie să ne asigurăm că energia este accesibilă pentru populație și pentru companii, astfel încât acestea să poată continua să crească și să concureze la nivel global”.
În contextul unui deceniu marcat de susținere politică puternică, dar de o implementare mai lentă a proiectelor din cadrul Inițiativei celor Trei Mări, Derentz a indicat dimensiunea economică a summitului drept principal motor al progresului. „Declarațiile sunt simboluri politice puternice, dar, în cele din urmă, adevărata oportunitate aici, la summitul 3C, este forumul de afaceri”, a spus acesta, adăugând că „au loc numeroase discuții de afaceri, multe acorduri despre care cred că sunt în curs de realizare, în jurul infrastructurii noi, datelor și inteligenței artificiale”.
Evidențiind prezența unor mari companii americane și a actorilor din domeniul energiei, el a arătat că discuțiile vizează proiecte strategice precum coridorul vertical și noile tehnologii energetice. „un impuls major al Inițiativei celor Trei Mări, în cadrul forumului de afaceri, îl reprezintă tocmai conversațiile din culise care duc la rezultate”, a explicat acesta.
Întrebat despre întârzierile persistente care afectează proiectele majore de infrastructură discutate încă de la summiturile de la Varșovia și București, Derentz a indicat obstacolele sistemice de pe ambele maluri ale Atlanticului. „există multă birocrație și numeroase bariere de reglementare care împiedică construirea rapidă”, a spus el, amintind totodată că accelerarea este posibilă, așa cum s-a văzut în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. „trebuie să vedem același tip de reacție… pentru că nu avem timp de pierdut, mai ales într-un moment de criză”.
În contextul preocupărilor legate de barierele întâmpinate de companiile din regiune, acesta a subliniat necesitatea unei voci regionale unite în relația transatlantică. Evocând discuțiile cu oficiali americani, el a insistat asupra importanței unei poziționări colective: „să ne reunim și să vorbim ca o regiune… acesta este un interes colectiv al regiunii”. Un astfel de demers, a arătat el, transmite clar că „comunitatea Inițiativei celor Trei Mări este interesată să facă afaceri”.
Referitor la rolul României în arhitectura energetică regională, Derentz a descris-o drept un actor strategic cu funcții multiple. „Cred că este atât un hub, cât și un stat de tranzit”, a spus el, subliniind potențialul coridorului vertical și impactul economic mai larg al creșterii fluxurilor de energie. Odată cu extinderea accesului la gaze naturale, a adăugat el, „va exista mai multă oportunitate economică și mai multă dinamică în economiile voastre”.
Acesta a evidențiat și potențialul de producție al României, inclusiv proiectele offshore precum Neptun Deep, arătând că extinderea infrastructurii va permite accesul la piețe regionale mai largi. „Veți avea infrastructura necesară pentru a ajunge la o piață regională extinsă. Acest lucru face ca aceste proiecte să fie mai viabile din punct de vedere economic”, a explicat el.
Abordând întârzierile în proiectele nucleare, inclusiv reactoarele modulare mici și noile unități de la Cernavodă, Derentz le-a descris drept investiții pe termen lung cu impact economic semnificativ. „Aceste proiecte de energie nucleară sunt investiții pe termen lung în economia României, care vor genera mai multe oportunități economice”, a spus el, adăugând că interesul companiilor tehnologice este deja în creștere datorită accesului la energie.
El a subliniat necesitatea unui echilibru între nevoile imediate și planificarea strategică: „Trebuie să gândim atât pe termen scurt… asigurându-ne că consumatorii au acces la energie la prețuri accesibile astăzi. Dar trebuie, de asemenea, să luăm decizii precum reactoarele modulare mici… pentru a ne asigura că investim în viitor”.
În final, comentând declarațiile secretarului american al energiei, Chris Wright, privind direcția energetică a Europei, Derentz a respins ideea unor tensiuni transatlantice. „Nu cred că afirmațiile secretarului Wright sunt o provocare. Cred că el le-ar numi realitatea energetică”, a spus el, interpretând aceste remarci drept o recunoaștere a potențialului regiunii.
„Nu este vorba despre discordie între Bruxelles și Washington”, a concluzionat acesta. „Este vorba despre oportunitate și succes între Europa și Statele Unite”, a subliniat Derentz, subliniind că „există numeroase oportunități economice care emană din regiunea Inițiativei celor Trei Mări”.
