România se numără printre liderii europeni în ceea ce privește infrastructura de conectivitate fixă și a făcut pași importanți pentru consolidarea poziției sale în domeniul semiconductorilor și al inteligenței artificiale. Cu toate acestea, nivelul redus al competențelor digitale de bază, capacitatea scăzută de inovare a IMM-urilor și a start-up-urilor, precum și adoptarea limitată a noilor tehnologii continuă să afecteze competitivitatea economiei, transmite Comisia Europene în raportul de țară privind situația deceniului digital pentru 2026.
Foaia de parcurs națională a României pentru Deceniul Digital cuprinde șapte măsuri, cu un buget total de 3,89 miliarde euro (echivalentul a 1,01% din PIB). Dintre acestea, 38% urmează să expire până la sfârșitul anului 2026, reprezentând 2,31 miliarde euro finanțare publică, respectiv 64% din alocarea totală a bugetului public.
În domeniul infrastructurii digitale, indicatorii României arată niveluri ridicate de acoperire pentru rețelele fixe. Acoperirea cu fibră optică și rețele fixe de foarte mare capacitate reprezintă 96% din ținta stabilită de Uniunea Europeană pentru anul 2030.
În ceea ce privește acoperirea de bază cu rețele 5G, România se situează la 59% din obiectivul european pentru 2030. Totodată, datele indică o creștere a acestui indicator față de anul precedent.
La capitolul transformarea digitală a companiilor, România a atins 49% din ținta europeană pentru 2030 privind intensitatea digitală a IMM-urilor. În același timp, utilizarea instrumentelor de analiză a datelor reprezintă 47% din obiectivul stabilit la nivelul UE, iar adoptarea serviciilor de cloud computing 30%. Utilizarea inteligenței artificiale în companii se situează la 7% din ținta europeană pentru 2030.
În domeniul competențelor digitale, România a atins 40% din ținta europeană pentru 2030 privind ponderea persoanelor cu competențe digitale de bază. În ceea ce privește specialiștii în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), indicatorul se situează la 27% din obiectivul stabilit la nivelul Uniunii Europene pentru 2030.
La capitolul servicii publice digitale, România înregistrează un scor de 64 din 100 pentru serviciile digitale oferite cetățenilor și un scor de 67 din 100 pentru serviciile destinate companiilor. Accesul la dosarele electronice de sănătate atinge un scor de 75 din 100, în raport cu obiectivul european pentru 2030.
Comisia Europeană identifică drept puncte forte ale României poziția de lider în domeniul conectivității fixe, inclusiv în zonele rurale și slab populate, precum și consolidarea prezenței sale în tehnologii critice, precum semiconductorii și inteligența artificială.
Printre principalele provocări se numără nivelul redus al conectivității 5G și adoptarea limitată a tehnologiilor digitale de către companii. În acest context, Comisia recomandă continuarea extinderii rețelelor 5G, clarificarea responsabilităților în domeniul inteligenței artificiale și sprijinirea maturității digitale a companiilor prin intermediul Huburilor Europene de Inovare Digitală (EDIH).
Raportul evidențiază nivelul ridicat al resurselor investite de România în digitalizarea serviciilor publice și numărul mare de absolvenți în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC).
În același timp, documentul arată că nivelul redus al competențelor digitale de bază influențează utilizarea serviciilor publice digitale și procesul de digitalizare a companiilor. De asemenea, retenția specialiștilor TIC continuă să reprezinte o provocare.
Pentru a răspunde acestor aspecte, Comisia recomandă dezvoltarea unui ecosistem unificat de cloud public, bazat pe interoperabilitate și pe principiul „o singură dată” (once-only), precum și consolidarea cooperării dintre companii și universități, inclusiv în domeniul cercetării și dezvoltării.
Potrivit Eurobarometrului Special privind Deceniul Digital 2026, 59% dintre români consideră că politica digitală reprezintă o prioritate importantă pentru Uniunea Europeană. Pentru următorul deceniu, principala prioritate indicată de respondenți este creșterea accesibilității instrumentelor digitale pentru toți cetățenii (77%), urmată de protejarea vieții private și a securității în mediul online (73%) și utilizarea tehnologiilor digitale pentru a simplifica viața de zi cu zi (71%). De asemenea, 72% dintre respondenți susțin consolidarea protecției copiilor și tinerilor în mediul online.
