Adoptarea IA se extinde rapid în economiile OCDE, însă diferențele semnificative dintre întreprinderi și generații riscă să limiteze beneficiile transformării digitale, relevă un nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Documentul publicat joi scoate la iveală că marile întreprinderi au o probabilitate de peste două ori mai mare de a utiliza IA decât întreprinderile medii, iar tinerii au o probabilitate de aproape cinci ori mai mare decât adulții mai în vârstă de a utiliza IA generativă.
Raportul OCDE „Perspectivele economiei și societății digitale 2026” estimează că, în 2025, inteligența artificială (IA) era utilizată de 20% dintre întreprinderile cu 10 sau mai mulți angajați din țările OCDE, comparativ cu 52 % dintre întreprinderile mari cu 250 sau mai mulți angajați.
România se află sub media OCDE la ambele categorii.
Doar 5,2% dintre companiile cu 10 sau mai mulți angajați au integrat inteligența artificială, în vreme ce doar 20,8% dintre companiile cu peste 250 de angajați utilizau AI.
Deși se preconizează că întreprinderile mai mici vor reduce decalajul în ceea ce privește adoptarea serviciilor de cloud computing până în 2030, se estimează că decalajul în adoptarea IA va persista în absența unui sprijin specific, subliniază organizația.
OCDE anticipează că, până la sfârșitul deceniului, rata de adoptare a IA în rândul marilor întreprinderi ar putea fi cu aproape 80 % mai mare decât media la nivelul tuturor întreprinderilor.
În rândul persoanelor fizice, utilizarea inteligenței artificiale generative a ajuns la 37% în 2025, rata de adoptare fiind mai mare mai mare în rândul tinerilor, al persoanelor cu studii superioare și al celor cu venituri mai mari. Adulții în vârstă recuperează decalajul când vine vorba de acces la internetic, dar ecartul se menține atunci când vorbim de utilizarea inteligenței artificiale, scoate la iveală raportul OCDE.
În țările OCDE, utilizarea internetului de către persoane cu vârste cuprinse între 55 și 74 de ani a crescut de la 58% în 2015 la 87% în 2025, reducând semnificativ diferențele în ceea ce privește accesul de bază la mediul digital.
Cu toate acestea, doar 14 % dintre adulții în vârstă au declarat că utilizează IA generativă, comparativ cu 68 % dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani.
În cazul României, decalajul generațional este și mai mare. Doar 3,8% dintre adulții aflați în intervalul de vârstă 55-74 de ani au declarat că utilizează inteligența artificială generativă, comparativ cu 44% dintre tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani. În cazul ambelor categorii de vârstă, România se situează sub media UE ( 12% pentru categoria de vârstă 55-74 de ani și 63,8% pentru categoria de vârstă de 16-24 de ani) și sub media OCDE ( 14,2% pentru categoria de vârstă 55-74 de ani și 68,3% pentru categoria de vârstă de 16-24 de ani).
În rândul adulților în vârstă, 43 % au declarat că nu văd necesitatea utilizării IA, în timp ce alții au invocat lipsa competențelor (12 %) sau a cunoștințelor (9 %).
„Adoptarea IA în rândul întreprinderilor continuă să se extindă. Însă, pentru a valorifica la maximum potențialul IA în ceea ce privește productivitatea și competitivitatea, trebuie să ne asigurăm că această adoptare se extinde la toate întreprinderile, indiferent de dimensiune. Raportul nostru indică pârghiile necesare pentru a atinge acest obiectiv: acces mai larg la serviciile cloud, sprijin specific pentru IA și analiza datelor de mare volum, precum și o interoperabilitate mai puternică și standarde deschise.”, a declarat Mathias Cormann, secretarul general al OCDE.
Raportul constată că accesul limitat la finanțare, la infrastructura digitală și la competențe specializate continuă să limiteze adoptarea IA în rândul întreprinderilor mai mici. De asemenea, întreprinderile se confruntă cu costuri de implementare, cu incertitudini privind cerințele juridice și cele legate de protecția datelor, precum și cu dificultăți în integrarea IA în sistemele existente. Deși peste jumătate dintre întreprinderile din țările OCDE utilizează deja serviciile de cloud computing, utilizarea combinată a IA, a serviciilor de cloud computing și a analizei datelor de mare volum rămâne concentrată în rândul marilor întreprinderi și al sectoarelor economice bazate pe cunoaștere.
În același timp, investițiile în infrastructura de IA cresc rapid, investițiile de capital de risc în firmele de IA specializate în infrastructură IT și găzduire mai mult decât dublându-se, de la 54,5 miliarde de dolari în 2024 la 123,9 miliarde de dolari în 2025. Raportul subliniază importanța asigurării accesului la capacitatea de calcul, alături de competențe și date, pentru a sprijini dezvoltarea și adoptarea pe scară mai largă a IA.
Pe măsură ce tehnologiile digitale devin din ce în ce mai importante pentru economii și societăți, guvernele își adaptează modul în care gestionează tranziția digitală.
Pe baza a 1 497 de inițiative de politică identificate în 42 de țări în 2025, raportul constată că schimbările tehnologice rapide au determinat o reorientare a elaborării politicilor digitale de la abordări neutre din punct de vedere tehnologic către politici specifice fiecărei tehnologii.
IA a fost cea mai frecvent menționată tehnologie digitală în inițiativele de politică din 2025. Tehnologiile cuantice, semiconductorii și sateliții au căpătat, de asemenea, o importanță sporită începând cu anul 2023.
Guvernarea digitală a rămas principala prioritate a politicii digitale în ultimul deceniu, însă securitatea cibernetică a urcat pe locul al doilea în 2025, ocupând cea mai înaltă poziție din deceniul pentru care au fost colectate aceste date. Responsabilitatea pentru strategiile digitale naționale se transferă, de asemenea, către ministere specializate în domeniul digital.
Dintre țările care dispun de o strategie digitală națională, 60 % au atribuit responsabilitatea principală pentru elaborarea acesteia unui minister specializat în domeniul digital în 2025, față de 24 % în 2016.
Se estimează că sectorul TIC din țările OCDE a înregistrat o creștere de 5 % în 2025. Crearea de valoare și aprovizionarea în domeniul TIC rămân extrem de concentrate la nivel internațional, un număr redus de țări acționând ca centre-cheie de producție și aprovizionare, ceea ce reflectă atât creșterea eficienței, cât și interdependențele transfrontaliere.
