Reunificarea Republicii Moldova cu România rămâne un subiect deschis, a cărui decizie aparține cetățenilor, în timp ce Chișinăul își concentrează eforturile asupra obiectivului de semnare a tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028, a declarat președinta Maia Sandu, într-un interviu acordat în exclusivitate CaleaEuropeană.ro, la Chișinău, în marja Moldova Security Forum.
„Noi muncim mult (…) și am promis că vom reuși să pregătim țara pentru semnarea tratatului de aderare în 2028. (…) Tehnic, suntem gata să închidem negocierile pe anumite capitole”, spune Maia Sandu.
Unele dintre obstacolele care însoțesc acest parcurs, de la prezența ilegală a trupelor ruse în Transnistria până la atacurile hibride și războiul cognitiv purtat de Moscova, sunt văzute de președinta Republicii Moldova ca fiind rezolvate și împreună cu partenerii din Uniunea Europeană.
„Sunt sigură că o să reușim să identificăm, împreună cu partenerii din instituțiile europene, o formulă care să nu tergiverseze procesul de integrare europeană a Republicii Moldova”, subliniază președinta țării, cu referire la dosarul transnistrean și procesul de reintegrare.
Într-un context regional marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de încălcări ale spațiului aerian moldovean, Maia Sandu avertizează că neutralitatea constituțională „nu este și nu a fost niciodată un scut” și subliniază că România este „un partener foarte important pentru Republica Moldova și în domeniul apărării”.
Ea explică de viitorul european al țării este esențial atât pentru securitate, cât și pentru consolidarea democrației, și vorbește despre reformele dificile, presiunile economice și eforturile Rusiei de a submina încrederea cetățenilor în instituții.
„Republica Moldova o văd în Uniunea Europeană”, afirmă președinta, care spune că este pregătită să își ajute țara și după încheierea mandatului pentru ca obiectivul aderării să devină realitate.
Întrebată fiind cum și-ar imagina coperta unor memorii post-prezidențiale, Maia Sandu spune că nu s-a gândit încă la acest lucru, dar subliniază că dificultățile exercitării puterii trebuie privite în perspectiva războiului din Ucraina. „Cred că nu putem să ne plângem de cât de greu se fac lucrurile astăzi sau de cât de greu este să fii într-o poziție de răspundere astăzi, pentru că, de fiecare dată, ne uităm spre Kiev și ne uităm spre oamenii din Ucraina și înțelegem că noi suntem mult mai privilegiați pentru că avem pace, iar această pace o datorăm ucrainenilor, în mare măsură”, afirmă ea.
INTERVIUL INTEGRAL
CaleaEuropeană.ro: Bună ziua, doamna președintă Maia Sandu. Mulțumim pentru interviu și pentru că ne găzduiți la Palatul Prezidențial din Chișinău. Bine ați venit pe Calea Europeană!
Maia Sandu: Bună ziua și bine ați venit la Chișinău!
CaleaEuropeană.ro: De fapt, Republica Moldova este de mai bine de patru ani pe calea sa europeană, iar în ultimele două zile ați primit vestea că două noi grupuri de capitole de aderare – piață internă și competitivitate – vor fi deschise pentru tratative de integrare. 3 din 6 deja și aveți ambiția declarată să le deschideți pe toate până la finalul anului. Simțiți că aderarea chiar prinde viteză sau mai sunt și momente în care vi se pare că UE merge cu frâna de mână trasă?
Maia Sandu: Noi muncim mult și cu toată responsabilitatea pentru ca să reușim să îndeplinim angajamentele pe care ni le-am asumat în fața cetățenilor. Noi am promis că vom reuși să pregătim țara pentru semnarea tratatului de aderare în 2028. Bineînțeles că acest angajament sau îndeplinirea lui depinde nu doar de noi, ci și de Uniunea Europeană, și suntem gata să deschidem negocierile pe toate grupurile de capitole și sperăm ca până la sfârșitul acestui an să vedem deciziile formale ale Uniunii Europene, așa încât să putem să mergem la etapa următoare.
CaleaEuropeană.ro: Când sperați să închideți primele capitole de negociere?
Maia Sandu: Noi, tehnic, suntem gata, chiar dacă nu am reușit să deschidem negocierile pe toate grupurile de capitole. Tehnic, suntem gata să închidem negocierile pe anumite capitole, dar nu putem face acest lucru atât timp cât nu există decizia formală. Agenda noastră internă presupune pregătirea Republicii Moldova pentru semnarea tratatului de aderare către sfârșitul anului 2028.
CaleaEuropeană.ro: Doamnă președintă, procesul de extindere a Uniunii Europene este precum o axă care pornește din două puncte ce ar trebui să se intersecteze: reforma internă și integrarea de noi state membre. Zilele trecute, Comisia Europeană a prezentat un amplu pachet de propuneri pentru pregătirea UE pentru o Uniune cu 30+ state membre: utilizarea mai extinsă a votului cu majoritate calificată, o posibilă reducere a numărului de comisari și o nouă procedură în care noile state membre care încalcă grav valorile UE ar putea pierde finanțări europene și drepturile de vot în Consiliu, pentru o perioadă de până la 15 ani după aderare. Cum se vede această comunicare a Comisiei aici, la Chișinău, din postura unui stat care aspiră să adere la marea familie europeană?
Maia Sandu: Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa.
CaleaEuropeană.ro: Ați de vorbit de momentul după aderare, dar mulți spun că elefantul din cameră este Transnistria, în orice scenariu de aderare. Cum arată, realist, o Moldovă în Uniunea Europeană cu o regiune controlată de Moscova via Tiraspol și care este așteptarea – rezolvarea acestei chestiuni înainte sau după aderare?
Maia Sandu: Noi urmărim rezolvarea pașnică, graduală și durabilă a conflictului transnistrean. Noi discutăm cu Uniunea Europeană, este un subiect mai delicat. Noi avansăm pe anumite dimensiuni ale reintegrării, atunci când vorbim despre integrarea economică, dar, bineînțeles, sunt elemente care țin de reintegrarea politică, care sunt mai complicate. Aici, impedimentul principal este prezența ilegală a trupelor ruse. Chiar dacă riscurile de securitate sunt mici din această perspectivă, există totuși o problemă atât timp cât este o armată ilegală acolo. Sunt sigură că o să reușim să identificăm, împreună cu partenerii din instituțiile europene, o formulă care să nu tergiverseze procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.
CaleaEuropeană.ro: Un model precum situația din Cipru sau există și alte variante?
Maia Sandu: Nu aș vrea să intrăm în aceste discuții pentru că, pe de o parte, avem discuții cu Bruxelles-ul, iar, pe de altă parte, evident, anumite lucruri trebuie să se întâmple aici. Situația se poate schimba, ar putea să apară și o oportunitate în contextul eventualelor negocieri de pace în Ucraina. Deci este un subiect deschis, dar un subiect în evoluție.
CaleaEuropeană.ro: Ați deschis Moldova Security Forum cu mesajul că puneți în slujba Europei și a partenerilor din Occident experiența de reziliență a Republicii Moldova în fața “ingerințelor electorale rusești”. Deși vorbim despre un stat care a trecut prin ingerințe electorale, atacuri hibride și incursiuni de drone, 80% dintre moldoveni cred că țara nu e pregătită să facă față unei agresiuni și 18% văd apartenența la UE ca modalitate eficientă de securitate. Sunt datele dintr-un sondaj prezentat în avanpremiera forumului. Ce nevoi aveți din partea partenerilor externi, din UE și a României, pentru ca oamenii să se simtă mai în siguranță și să vadă această umbrelă de securitate?
Maia Sandu: Este adevărat că noi am reușit să creștem reziliența instituțiilor și reziliența societății în general. Ne-am confruntat cu atacuri hibride masive. Acum, mai recent, avem acest număr mai mare de drone care survolează, care violează spațiul aerian al Republicii Moldova și unele dintre ele explodează la sol. Este firesc să avem acest sentiment că nu suntem în siguranță și nu cred că cineva în regiunea noastră se simte în siguranță atât timp cât războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă. Pentru noi, prioritatea pe dimensiunea apărării este să îmbunătățim protecția antiaeriană, și aici vin investițiile noastre, aici vin resursele pe care ni le alocă partenerii, în special Uniunea Europeană, prin acel mecanism pentru pace. Este o contribuție semnificativă la efortul nostru de consolidare a apărării antiaeriene.
CaleaEuropeană.ro: Neutralitatea Republicii Moldova este prevăzută în Constituție, are susținere populară (45%) și este respectată de partenerii occidentali ai Chișinăului. Într-o lume cu drone rusești care vă pun în pericol, cu cel puțin 88 de încălcări ale spațiului aerian, mai poate fi ea un scut?
Maia Sandu: Nu este și nu a fost niciodată un scut, pentru că și până să înceapă acest război, Rusia a încălcat neutralitatea Republicii Moldova prin faptul că a menținut în mod ilegal armata sa pe teritoriul Republicii Moldova, în pofida voinței poporului. Acum, evident, lucrurile arată și mai complicat și asta este realitatea. Pe de o parte, avem această prevedere în Constituție, deci suntem obligați să ne consolidăm propriul sistem de apărare și să le asigurăm protecție cetățenilor. Dar neutralitatea din Constituție nu ne împiedică să avem parteneriate. Avem un parteneriat strâns cu NATO și avem mai multe parteneriate cu state membre NATO și le suntem recunoscători tuturor celor care ne ajută, în special României. România este un partener foarte important pentru Republica Moldova și în domeniul apărării.
CaleaEuropeană.ro: Sunt multe teme sensibile pe agenda politică – reformele, lupta anticorupție, costul vieții, ambiția reformei teritorial-administrative. Toate, vizate de arsenalul războiului cognitiv pe care îl poartă Kremlinul. Cum mențineți răbdarea societății față de reforme și pentru susținerea lor?
Maia Sandu: Acest deziderat al nostru de integrare europeană ne ajută foarte mult pentru că cea mai mare parte a societății își dorește ca Republica Moldova să devină stat membru și vede această cale ca o cale care să ne ajute să consolidăm și securitatea și, bineînțeles, să putem să rămânem o țară democratică și să putem să ne dezvoltăm. Mulți oameni înțeleg că e nevoie să facem reforme, inclusiv reforma teritorial-administrativă despre care ați vorbit, care vine cu schimbări mari la nivelul primăriilor. Se trece de la 900 la mai puțin de 300 de primării și la nivelul regiunilor de la 35 la 3 regiuni, cu excepția autonomiei găgăuze. Este o reformă destul de complicată, dar cred că mulți oameni au înțeles totuși nevoia de a face această reformă și multe alte reforme.
Când vine vorba de costul vieții, e mai complicat să explicăm, pentru că ne confruntăm iarăși cu criza energetică. Această criză energetică deja a condus la creșterea prețurilor la gaze cu 80% în comparație cu luna martie. Nu este prima criză energetică cu care ne confruntăm și nu este deloc simplu să explicăm că aceste lucruri se întâmplă nu din cauza deciziilor guvernării, ci din cauza evenimentelor care se întâmplă la nivel mondial și a faptului că prețurile pe piața internațională cresc. Evident că propaganda rusă folosește de fiecare dată și problemele reale, dar și alte situații pe care le inventează, ca să creeze neîncredere în stat, ca să submineze în general încrederea în capacitatea Republicii Moldova de a face față acestor provocări.
Noi trebuie să reușim și pe partea de a ajuta oamenii să treacă prin aceste situații complicate, dar și să facem față acestui război cognitiv, care este foarte prezent în Republica Moldova chiar și după alegeri. Am văzut cum Rusia își restructurează mecanismul, am văzut cum descentralizează aceste rețele, am văzut cum orice acțiune a Guvernului poate fi prezentată ca una negativă, folosind foarte multe canale de Telegram și după aceea amplificând și prin alt tip de media, dar și prin oamenii Moscovei care stau inclusiv în Parlament.
CaleaEuropeană.ro: Într-adevăr, mai ales că și la forum ați menționat faptul că sunt oameni care, în momentul în care se prezintă politic, prezintă o anumită imagine și apoi devin loiali Moscovei. Chiar în această clădire, într-un interviu acordat la începutul anului, ați fost întrebată și ați răspuns că ați vota “da” la un eventual referendum de reunificare cu România în timp ce ați subliniat că veți respecta întotdeauna voința majorității cetățenilor, care acum nu este una pro-unire. Pentru unii ați redeschis flacăra reunificării, pentru alții o cutie a Pandorei. Cum este privit acest lucru în marile capitale europene și de ce există percepția că ar fi un plan B dacă aderarea la UE nu s-ar produce până la orizontul anilor 2028-2030?
Maia Sandu: Discuțiile despre unire nu sunt noi pentru Republica Moldova și pentru România. În momentul obținerii independenței și chiar înainte de obținerea independenței, la noi s-a discutat despre unire. În alte capitale și în alte țări se cunoaște mai puțin, se cunoaște insuficient istoria noastră și, evident, pentru unii, această afirmație a fost una surprinzătoare. Dar diferite state sau diferiți oameni reacționează diferit. Sunt politicieni și lideri care spun că, într-adevăr, Republica Moldova ar fi într-o siguranță mai mare ca parte a României și sunt lideri care spun că asta ar putea să creeze tot felul de probleme.
Până la urmă, e decizia cetățenilor. Nu pot eu să decid asupra unui asemenea proiect major pentru Republica Moldova, iar Constituția noastră scrie că o asemenea decizie poate fi luată doar de majoritatea cetățenilor înscriși în listele electorale. Deci vorbim despre un număr mare de oameni. E un subiect care a fost pe agenda de discuții și care rămâne pe agendă.
CaleaEuropeană.ro: Sunteți la jumătatea celui de-al doilea și ultim mandat prezidențial și, de regulă, la interviurile de angajare există o întrebare emblematică. Unde vă vedeți în X ani? Dumneavoastră, unde vă vedeți după 2028 și unde vedeți Republica Moldova și cum ar arăta coperta unor memorii post-prezidențiale?
Maia Sandu: Republica Moldova o văd în Uniunea Europeană. Acesta este obiectivul primordial pentru care eu și toți colegii mei muncim și sper foarte mult să avansăm serios până în 2028. După aceea, evident că sunt gata să-mi ajut țara ca să reușim totuși să ajungem nu doar să semnăm tratatul de aderare, ci chiar să vedem ziua în care devenim stat membru al UE.
Nu mi-am făcut planuri pentru ceea ce se întâmplă după și, cu siguranță, nu m-am gândit la o copertă. Sunt lucruri dificile cu care ne confruntăm, dar nu doar noi. Cred că nu putem să ne plângem de cât de greu se fac lucrurile astăzi sau de cât de greu este să fii într-o poziție de răspundere astăzi, pentru că, de fiecare dată, ne uităm spre Kiev și ne uităm spre oamenii din Ucraina și înțelegem că noi suntem mult mai privilegiați pentru că avem pace, iar această pace o datorăm ucrainenilor, în mare măsură.
Și vreau să folosesc această ocazie pentru a le mulțumi românilor de dincolo de Prut pentru tot sprijinul pe care ni-l acordă, pentru susținere și pentru buna colaborare.
CaleaEuropeană.ro: Doamna președintă, mulțumim foarte mult pentru acest interviu și sperăm că în cel mai scurt timp Calea Europeană va trece definitiv Prutul.
Maia Sandu: Mulțumim!
