Procurorul-șef european Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO), instituție la conducerea căreia a fost numită în 2019, în calitate de primul procuror-șef european. De la 1 noiembrie, funcția va fi preluată de procurorul german Andres Ritter, actualul adjunct al lui Kovesi, relatează Agerpres.
La sfârșitul anului 2025, EPPO avea în desfăşurare peste 3.600 de anchete, iar prejudiciul total estimat adus bugetului Uniunii Europene şi bugetelor naționale se ridica la 67,27 miliarde de euro, potrivit raportului anual al instituției, publicat la 2 martie 2026.
Peste două treimi din prejudiciul estimat, respectiv 45,01 miliarde de euro, erau asociate fraudelor care afectează veniturile UE, în special fraudei în materie de TVA şi fraudelor vamale. Raportul evidenţiază amploarea acestor activități infracționale și implicarea tot mai frecventă a grupărilor de criminalitate organizată în scheme complexe de fraudare a bugetelor publice.
Investigațiile EPPO arată că organizaţiile infracţionale obţin profituri foarte mari din fraudele în materie de TVA şi din cele vamale, asumându-și riscuri relativ scăzute. În acest context, activităţile infracţionale tradiţionale, precum traficul de droguri şi de produse contrafăcute sau exploatarea persoanelor vulnerabile, sunt tot mai frecvent combinate cu scheme ilegale care presupun comercializarea bunurilor legale. Astfel de fraude provoacă prejudicii importante atât bugetului UE, cât şi bugetelor naţionale şi sunt dificil de identificat prin acţiuni desfăşurate exclusiv la nivel naţional, potrivit raportului.
„La încheierea mandatului meu, sunt convinsă că cetăţenii noștri se pot mândri cu aceste realizări. Am făcut tot ce ne-a stat în putinţă pentru a demonstra că, în Uniunea Europeană, justiția este în slujba cetățenilor, că este o realitate concretă şi că legea trebuie să fie egală pentru toți”, a declarat Kovesi, citată pe site-ul EPPO.
Kovesi și-a exprimat, însă, îngrijorarea cu privire la viitorul instituţiei, în pofida rezultatelor obținute.
„Am promis că voi construi o instituţie eficientă, puternică şi independentă, în care cetăţenii să aibă încredere. Cea mai importantă întrebare acum este dacă această situaţie va continua”, a declarat ea, într-un interviu acordat prin apel video din biroul său din Luxemburg publicației Politico săptămâna aceasta.
Printre dificultățile semnalate de procurorul-şef european se numără resursele financiare şi umane insuficiente, întârzierile în revizuirea regulamentului de funcţionare a EPPO și obstacolele birocratice.
„În primul rând, nu dispunem de fonduri suficiente. Pe hârtie, ar trebui să avem 230 de procurori delegaţi la nivel european, dar avem fonduri doar pentru 180. În al doilea rând, numeroase întârzieri. Încă din 2021 am afirmat că revizuirea regulamentului EPPO trebuie să înceapă mai devreme. Aceasta a fost amânată. În al treilea rând, am constatat că aici totul este complicat – și eu care credeam că România este complicată. Ca să vă dau un exemplu, există aceste discuţii interminabile despre arhitectura antifraudă. Am descoperit un nou continent al criminalității și observăm că organizațiile criminale se extind, fraudând bugetul UE şi bugetele naționale”, a afirmat Kovesi.
Kovesi a descris conducerea Parchetului European drept cea mai dificilă experienţă profesională din cariera sa, invocând încercările de a afecta independenţa instituţiei şi presiunile întâmpinate în anumite state membre. Ea a menţionat, în acest context, situaţia din Grecia şi Polonia, dar şi dificultăţile întâmpinate uneori la nivelul Uniunii Europene.
„La Bruxelles, uneori la nivelul UE, unii consideră că sunt deasupra legii, iar asta reprezintă pentru mine o problemă. În România sau în alte state membre, dacă eşti chemat să dai o declaraţie, te prezinţi, pentru că ştii că aşa trebuie să faci. Aici, uneori există senzaţia că ești deasupra procurorilor, că ești deasupra legii și nu te prezinți”, a afirmat Kovesi în interviul pentru Politico.
