Un sondaj Eurobarometru special, realizat în perioada februarie-martie 2026, arată că 79% dintre europeni consideră politica digitală drept o prioritate de vârf a UE în modelarea viitorului. Eurobarometrul analizează modul în care au evoluat atitudinile cetățenilor într-un an marcat de schimbări tehnologice rapide și de dezbateri politice intense privind drepturile digitale.
Cetățenii susțin cu fermitate un viitor digital european mai autonom, acordând prioritate investițiilor în infrastructura dezvoltată de UE (85%) și reducerii dependenței de tehnologia țărilor terțe (82%). 80 % consideră că este important ca UE să devină lider mondial în domeniul infrastructurilor tehnologice. În plus, 58% dintre europeni ar trece la un furnizor din UE chiar și la un cost mai ridicat. Printre primii cinci factori care încurajează trecerea la un furnizor cu sediul în UE se numără: o mai mare securitate și fiabilitate (50%), o mai bună protecție a datelor cu caracter personal (49%), norme mai clare și protecția consumatorilor (39%), reducerea dependenței de țările din afara UE (33%), sprijinirea economiei și a competitivității UE (30%).
Europenii consideră că sănătatea digitală (55%), tehnologiile verzi (50%), conectivitatea mai rapidă (42%) și IA (39%) vor avea cel mai mare impact pozitiv în următorul deceniu.
Aproximativ patru din zece cetățeni utilizează IA generativă cel puțin săptămânal, iar dintre cei care o utilizează, aproape șapte din zece raportează o creștere a utilizării în ultimul an. 80% consideră că dezvoltarea IA ar trebui să fie reglementată cu atenție, chiar dacă aceasta înseamnă că dezvoltatorii de IA se confruntă cu unele constrângeri.
Preocupările cu privire la utilizarea dăunătoare a tehnologiilor digitale sunt larg răspândite și în creștere: 92% dintre cetățeni doresc o protecție mai puternică a copiilor în mediul online, 87% sunt de acord că manipularea online (dezinformarea, deepfake-urile, conținutul generat de IA, ingerințele străine) reprezintă o amenințare la adresa democrației și se simt afectați personal de știrile false și de dezinformare (53%), de utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal (47%) și de protecția minoră insuficientă pe platforme (41%).
În România, percepția asupra impactului digitalizării este mai rezervată decât media europeană. Dacă la nivelul UE 73% dintre cetățeni consideră că digitalizarea serviciilor publice și private le face viața mai ușoară, în România această opinie este împărtășită de 59% dintre respondenți. În același timp, peste o treime dintre români (35%) consideră că digitalizarea le face viața mai dificilă, comparativ cu 23% la nivel european.
În ceea ce privește tehnologiile cu cel mai mare impact pozitiv în următorii zece ani, românii plasează pe primele locuri tehnologiile digitale pentru sănătate (51%) și tehnologiile verzi (49%), în linie cu tendințele europene.
În România, 59% dintre respondenți consideră că politica digitală ar trebui să fie o prioritate pentru viitorul Uniunii Europene, sub media europeană de 79%. Cu toate acestea, majoritatea românilor susțin obiectivele digitale promovate de UE pentru următorul deceniu.
Cele mai importante priorități indicate de respondenții din România sunt protejarea vieții private și a securității online (73%), creșterea accesibilității instrumentelor digitale pentru toate categoriile de cetățeni (77%) și utilizarea tehnologiilor digitale pentru a simplifica viața oamenilor și activitatea companiilor (71%). De asemenea, 69% consideră importantă dezvoltarea competențelor digitale de bază și asigurarea accesului la internet de mare viteză pentru toți cetățenii.
Totodată, 65% dintre români apreciază că este important ca Uniunea Europeană să devină un lider global în domeniul inovării tehnologice și al infrastructurilor digitale, comparativ cu 80% la nivelul Uniunii Europene.
Majoritatea românilor susțin cooperarea dintre Uniunea Europeană și statele membre pentru dezvoltarea politicilor digitale în următorul deceniu. Cele mai ridicate niveluri de susținere se înregistrează pentru consolidarea securității cibernetice și protecția împotriva amenințărilor online (74%), promovarea educației și competențelor digitale (71%) și întărirea reglementării platformelor online (71%).
Totodată, 69% dintre respondenți consideră că UE ar trebui să acorde prioritate investițiilor în infrastructuri și servicii digitale dezvoltate și controlate în Europa, iar 64% susțin reducerea dependențelor digitale față de țări terțe. De asemenea, aproape jumătate dintre români (49%) afirmă că ar fi dispuși să utilizeze un furnizor european de servicii digitale chiar și în condițiile unor costuri ușor mai ridicate.
Sprijinul este mai moderat atunci când vine vorba despre accelerarea dezvoltării și adoptării inteligenței artificiale, măsură susținută de 54% dintre respondenți. Același procent consideră că Uniunea Europeană se numără deja printre liderii mondiali în domeniul inovării și tehnologiei digitale.
În România, principalele motive care i-ar determina pe cetățeni să aleagă un furnizor european de servicii digitale sunt o mai bună protecție a datelor personale (43%), reguli mai clare și o protecție sporită a consumatorilor (41%), precum și un nivel mai ridicat de securitate și fiabilitate (35%).
În ceea ce privește inteligența artificială, aproape două treimi dintre români (64%) consideră că dezvoltarea acesteia ar trebui reglementată cu atenție pentru a asigura siguranța utilizatorilor, în timp ce 26% susțin o abordare cu mai puține restricții, chiar dacă aceasta implică anumite riscuri.
Protecția copiilor și tinerilor în mediul online este considerată o prioritate de 72% dintre români, în timp ce 70% apreciază că dezinformarea, ingerințele străine, conținutul generat de inteligența artificială și materialele de tip deepfake reprezintă o amenințare pentru procesele democratice.
În ceea ce privește drepturile digitale, opiniile sunt împărțite: 44% dintre respondenți consideră că Uniunea Europeană le protejează bine drepturile în mediul digital, în timp ce 43% sunt de părere că protecția oferită nu este suficientă.
Întrebați care sunt problemele online cu cel mai mare impact asupra lor, românii indică în primul rând știrile false și dezinformarea (47%), urmate de utilizarea abuzivă a datelor personale (34%) și de protecția insuficientă a minorilor în mediul online (33%).
