Corespondență din Ankara
De la viitorul garanțiilor de securitate ale NATO și relația cu Statele Unite, la relansarea industriei românești de apărare, reforma pensiilor militare, aderarea la OCDE și sprijinul pentru Republica Moldova, președintele Nicușor Dan a detaliat, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro la finalul summitului NATO de la Ankara, principalele direcții pe care România le va urmări după deciziile adoptate de liderii aliați. Șeful statului consideră că summitul a încheiat perioada de incertitudine privind angajamentul american în NATO și deschide noi oportunități atât pentru securitatea, cât și pentru dezvoltarea economică și industrială a României.
„Ideea principală la sfârșitul acestui summit este că această incertitudine (n.r. – referitoare la relația transatlantică s-a sfârșit”, afirmă președintele Nicușor Dan, apreciind că declarația finală a Summitului NATO confirmă că „parteneriatul transatlantic este unul solid”, iar Statele Unite rămân „principalul furnizor de securitate” al Alianței.
În opinia sa, reuniunea de la Ankara „consolidează siguranța pe care românii trebuie să o simtă”.
Șeful statului consideră că noul ciclu de investiții în apărare reprezintă și „o oportunitate” pentru România de a-și revitaliza industria de profil, folosind experiența și infrastructura moștenite, dar atrăgând capital și management modern. „Peste doi-trei ani o să vedem astfel de revitalizări ale unor locații pe care românii le cunosc”, spune acesta, invocând și oportunitățile create prin programul SAFE.
Referindu-se la reforma sistemului militar, Nicușor Dan garantează că viitoarea lege privind cadrele militare nu îi va afecta pe cei care au deja dreptul de pensionare și susține că nu există motive pentru o pensionare accelerată. Totodată, el vorbește despre „o deschidere din partea administrației americane, în ansamblu, pentru România”, care trebuie valorificată atât în planul securității, cât și în cel economic, și se declară „foarte optimist” că România va obține votul politic final pentru aderarea la OCDE.
În ceea ce privește Republica Moldova, președintele pledează pentru o „unire inteligentă”, construită prin sprijin pentru securitatea Chișinăului, susținerea parcursului european și stimularea investițiilor românești peste Prut. „Cred că asta este calea firească, respectând, evident, voința cetățenilor Republicii Moldova”, adăugat șeful statului.
Robert Lupițu: Bună seara, domnule președinte! Mulțumim pentru acest interviu la finalul Summitului NATO și bine ați revenit pe Calea Europeană.
Nicușor Dan: Eu mulțumesc pentru invitație.
Robert Lupițu: Domnule președinte, suntem la finalul unui summit în care principala decizie se leagă de angajamentul de neclintit al aliaților față de Articolul 5 și de faptul că vom avea o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic. Însă, în egală măsură, de-a lungul celor peste 20 de ani de apartenență la NATO, românii și-au pus speranțele de securitate în garanțiile oferite de partenerul american. Cum se pot simți românii, după summitul de astăzi, mai siguri și mai protejați de Alianța Nord-Atlantică?
Nicușor Dan: Cred că summitul ăsta… Noi am avut cu toții o incertitudine cu privire la participarea Statelor Unite în cadrul NATO. Și cred că ideea principală la sfârșitul acestui summit este că această incertitudine s-a sfârșit. Este scris în declarația summitului că parteneriatul transatlantic este unul solid, deci, cu alte cuvinte, Statele Unite rămân implicate în NATO, ele fiind principalul furnizor de securitate. Asta cred că este mesajul principal. De asemenea, faptul că se menționează Rusia ca amenințare înseamnă că există o importanță pe care întreaga Alianță o dă flancului estic. Deci eu cred că este un summit care consolidează siguranța pe care românii trebuie să o simtă.
Dan Cărbunaru: Suntem aproape într-un format de masă rotundă și, pentru cei care ne urmăresc, aș vrea să vă mulțumesc încă o dată pentru faptul că ați acceptat să ne acordați acest interviu. Într-un format oarecum inedit, pentru că alături de noi se află și domnul profesor Chifu, care este editorialist Calea Europeană și, alături de noi, a prezentat ce s-a întâmplat aici, la acest summit, și probabil că va avea o întrebare pentru dumneavoastră. Eu v-aș întreba în legătură cu viitorul industriei de apărare din România, pentru că și Mark Rutte, secretarul general al NATO, a spus în deschiderea summitului, în zilele dinainte, că e bine să avem oameni pregătiți să folosească echipamentele care vin, dar e bine să avem și o industrie de apărare puternică. Pentru România, comparând, dacă doriți, experiența companiilor românești care au crescut și astăzi exportă bunuri pe piața unică europeană, beneficiind de brandul „Made in EU”, ar putea fi o oportunitate ca, sub acest nou brand „Made in NATO”, pe care, de asemenea, secretarul general l-a prezentat, să se genereze locuri de muncă, la care și noi astăzi am făcut referire, dar și prosperitate economică, nu doar soluții de securitate. Cum vedeți dumneavoastră, ca președinte al României și președinte al CSAT, această oportunitate și ce ar trebui făcut pentru firmele din România să beneficieze de această oportunitate?
Nicușor Dan: Am spus că, mai mult decât oricând, nu e o fericire pentru umanitate că suntem într-un context în care creștem cheltuielile militare, însă pentru zone de industrie, cum este zona noastră de industrie militară, asta e o oportunitate. Și România, în mod specific, are oportunitatea dată de faptul că a avut un trecut în perioada comunistă, a avut o industrie consistentă de apărare și încă păstrează locațiile, autorizațiile și oamenii, chiar dacă managementul, suntem de acord, nu a fost cel mai fericit. Asta e un mesaj pe care l-am transmis în multe formate bilaterale. Noi avem nevoie de capital și de management pentru ca locuri tradiționale, în care am produs diferite echipamente, să reînvie într-un format de secol XXI. Prin programul SAFE, care, în opinia mea, a fost un succes, există niște obligații de localizare pe mai multe componente. Peste doi-trei ani o să vedem astfel de revitalizări ale unor locații pe care românii le cunosc. Noi ne-am preocupat mai mult de bani decât de cum transformăm banii în echipamente și acum, în sfârșit, la acest summit, după discuții tehnice în cadrul NATO, au venit aceste programe pe echipamente la care noi suntem fericiți să participăm. Mai avem un avantaj: faptul că multe dintre soluțiile militare sunt apropiate de soluțiile cu care ne-am confruntat în industria automotive. Și aici avem o experiență. Ministerul Apărării și Ministerul Economiei sunt cele mai importante în a avea un dialog cu companiile de stat și private care sunt active, astfel încât să folosim momentul acesta pentru a crește industria de apărare.
Iulian Chifu: Domnule președinte, am avut un summit NATO declarat de succes. Nota 10, nota 12, ne spunea președintele Trump. Plecăm acasă. Acum ne-am luat lecțiile și trebuie să ne ducem să le implementăm. Sigur, am văzut ce se întâmplă cu industria de apărare, cu resursele, cu capabilitățile, la doctrine poate mai absorbim ceva lecții învățate. Ce facem cu personalul, respectiv cu atractivitatea funcției militare, cu zona de securitate? Am avut un contract social, el s-a rupt. Există o lege care este așteptată prin PNRR. Sigur, există și o mare înghesuială la ușa ieșirii către pensie. Cum facem ca să reconstruim această componentă și, în primul rând, încrederea în funcția militară, în plecarea din armată, din zona serviciilor de informații? Cum o refacem?
Nicușor Dan: Vreau să dau mai întâi un răspuns pe termen scurt și foarte scurt, pentru că exact cum s-a întâmplat în zona de justiție, în care cine avea deja o decizie de pensionare nu a fost afectat de legea intens dezbătută de acum câteva luni, există consens politic pe faptul că, chiar dacă vom avea o nouă lege a cadrelor militare, care să vorbească de salarizare și de vârsta la care ieși la pensie, există consens — și garantez în numele partidelor majoritare din Parlament — că cine are în momentul acesta vârsta de pensionare va beneficia de aceste condiții, indiferent de momentul la care va ieși la pensie. Nu cumva să existe o panică sau o tendință de a merge către pensionare. Nu e nevoie de o grabă în raport cu ieșirea la pensie, pentru că aceleași condiții vor fi valabile. Iar dincolo de asta, cred că societatea, în ansamblu, trebuie să înțeleagă, în acest context de securitate, mai ales importanța socială a acestei meserii și să găsim, în dezbaterea pe care o să o avem pe legea salarizării, poziția echitabilă a cadrelor militare.
Robert Lupițu: Domnule președinte, ați menționat în cadrul summitului că România își asumă o creștere a bugetelor pentru securitate și apărare la 3,7% din PIB, atât pentru apărare, cât și pentru infrastructură.
Nicușor Dan: Ele sunt deja în bugetul pe anul acesta.
Robert Lupițu: Pe anul acesta, da.
Nicușor Dan: Votat de Parlament.
Robert Lupițu: Aceste sunt chestiuni care ajută la creșterea cheltuielilor militare europene și la reechilibrarea cu Statele Unite. În egală măsură, secretarul general NATO l-a dat exemplu pe președintele Donald Trump ca aliat loial și în chestiunea operațiunii din Iran. Ați simțit că aceste argumente sunt în favoarea atractivității României în raport cu partenerul american, atât pentru menținerea de trupe sau chiar creșterea lor, cât și pentru prezența economică în România?
Nicușor Dan: Am avut Summitul NATO și, în cadrul lui, au fost mai multe întâlniri bilaterale. Una dintre acestea a fost cu delegația Senatului american, cei cinci senatori care au responsabilitatea relației cu NATO. Evident că am vorbit și despre relația bilaterală și am simțit extrem de multă simpatie, încredere și dorință de creștere a relației bilaterale din partea lor. Există o deschidere din partea administrației americane, în ansamblu, pentru România și acum este sarcina noastră să reușim să fructificăm, și pe partea de securitate, și pe partea economică, această deschidere.
Dan Cărbunaru: Cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, a doua și ultima întrebare. Răsuflând acum ușurați ca țară, dar și ca Alianță, după acest summit, cu gândul la turbulențele de acasă și la importantele priorități pe care societatea, economia, oamenii de afaceri, poate și o parte din decidenții din România ar trebui să le urmărească, aș vrea să vă întreb cât de fezabil este ca România să nu rateze, așa cum a ratat la vremea respectivă ridicarea MCV sau aderarea la spațiul Schengen, aderarea la OCDE. Era aproape o formalitate, practic, în această vară. Toate semnalele arătau că România ar fi trebuit să intre în acest club al economiilor dezvoltate, ceea ce ar fi însemnat pentru noi o supapă de încredere și poate și investiții străine directe. Cât de fezabil mai este ca România să poată intra și ce eforturi puteți face?
Nicușor Dan: Am să răspund la întrebarea dumneavoastră. A fost un uriaș efort tehnic pe care România l-a făcut și, din nou, când este de lăudat, trebuie lăudate partidele politice din fosta coaliție, care au votat și au negociat între ele legile necesare, astfel încât să trecem de toate cele 25 de comisii tehnice din cadrul OCDE. Acum suntem la votul politic, în etapa în care țările care sunt deja în interior vor să vadă poziția noastră pe niște dezbateri viitoare, astfel încât, în funcție de asta, să își acorde votul. Eu sunt foarte optimist că vom reuși să găsim acele poziții care să satisfacă toate părțile și să ne dea votul final.
Dan Cărbunaru: Chiar și cu un guvern interimar sau avem nevoie de un guvern așezat pentru acest ultim pas?
Nicușor Dan: Acest ultim pas este exclusiv diplomatic. Pentru etapele anterioare a fost nevoie de guvern, de formularea de propuneri legislative, dar, repet, pe chestiuni importante — și cât e de lăudat trebuie să lăudăm — și pe SAFE, și pe PNRR, și pe OCDE a existat o colaborare foarte bună între Guvern și Parlament.
Iulian Chifu: Domnule președinte, unirea inteligentă. Nu aceea cu fluturatul de steaguri, nu aceea cu declamații, nu aceea cu căutatul majorităților sau împinsul majorităților, eventual pe o presiune externă asupra oamenilor din țară. Cum ar arăta unirea asta inteligentă și dacă pașii care se fac deja în acest moment au o strategie care să meargă mult mai departe?
Nicușor Dan: Bun, vorbim de Moldova. În această relație, România este partenerul mai mare, Moldova este partenerul mai mic și, ca partener mai mare, trebuie să ne uităm la nevoile partenerului nostru mai mic. Ele sunt de securitate și ăsta e motivul pentru care, în intervenția pe care am avut-o în summit, am vorbit de Moldova, am vorbit de planul lor de apărare și am încurajat partenerii din cadrul NATO să ajute Moldova, pentru că nu e doar o chestiune de Moldova, e o chestiune de flanc estic. Pe de altă parte, o aspirație a societății moldovenilor este intrarea în Uniunea Europeană și suntem foarte bucuroși. Am făcut atât cât a ținut de noi, eforturi diplomatice, pentru ca procesul să înceapă. Suntem disponibili acum, când vor începe negocierile pe capitole, pentru orice fel de expertiză pe care noi o avem și de care ei au nevoie. Astea sunt pe formatele internaționale. Dincolo de asta, am făcut niște progrese pe chestiuni punctuale, cum ar fi durata de trecere a frontierei, care oprea și relații umane, și relații de afaceri. Sunt niște progrese aici. Nu la fel de multe pe zona acordării cetățeniei. Suntem restanți. Și restanța cea mai mare este pe stimularea investițiilor românești în Republica Moldova. În momentul în care bugetul o va permite, poate chiar în 2027, trebuie să discutăm cu toții și să garantăm, într-o oarecare măsură, ca statul român să garanteze anumite tipuri de investiții ale companiilor românești în Republica Moldova. Și cred că asta este calea firească, respectând, evident, voința cetățenilor Republicii Moldova.
