Avertismentul industriei în cursa globală a investițiilor farmaceutice: Europa trebuie să privească medicamentele inovatoare ca pe o investiție, nu ca pe un cost (Scrisoare deschisă)

Europa riscă să piardă cursa pentru investițiile farmaceutice în fața concurenței globale, SUA și China, care au anunțat investiții farmaceutice de peste 600 de miliarde de dolari în ultimii doi ani. Într-o scrisoare deschisă (2026-09-22-11-48-50-3366209-fr), nouă mari companii farmaceutice europene semnalează ferm că Europa nu mai poate privi medicamentele drept un „cost care trebuie redus”, ci drept o investiție, dacă dorește să își recupereze decalajul în competitivitatea farmaceutică, un sector important al economiei sale, care a generat UE un excedent de peste 220 de miliarde de euro și a susținut milioane de locuri de muncă. 

„Sectorul farmaceutic reprezintă una dintre marile realizări postbelice ale continentului nostru. A fost construit prin investiții în știință, universități de talie mondială și prin determinarea de a descoperi medicamente care schimbă vieți. Europa a oferit lumii vaccinuri, a fost pionieră în tratamentele pentru bolile cardiovasculare și a pus bazele tratamentelor oncologice de astăzi – transformând sănătatea publică. (…) Dar această moștenire, construită cu greu, este în pericol. Din perspectiva consiliilor noastre de administrație, vedem cum Europa pierde teren în competiția globală. În ultimii doi ani, în Statele Unite și China au fost anunțate investiții farmaceutice de peste 600 de miliarde de dolari. Guvernele europene trebuie să creeze condițiile necesare pentru atragerea investițiilor în următoarea generație de medicamente înainte de a fi prea târziu”, semnalează președinții companiilor AstraZeneca, Boehringer Ingelheim, Chiesi Group, Ipsen, GSK, Novo Nordisk, Novartis, Roche și Sanofi.

Utilizarea medicamentelor inovatoare în Europa generează pentru economie beneficii de aproape șase ori mai mari

  • „Descoperirea de noi tratamente a construit unul dintre cele mai productive și mai intensive în cercetare sectoare ale economiei, susținând milioane de locuri de muncă înalt calificate și generând un excedent comercial al UE de peste 220 de miliarde de euro. Utilizarea medicamentelor inovatoare în Europa generează pentru economie beneficii de aproape șase ori mai mari, prin reducerea costurilor spitalizărilor și prin menținerea unei populații active mai sănătoase”.

Europa a tratat, pentru prea mult timp, medicamentele drept un cost care trebuie redus

  • „Sistemele învechite limitează utilizarea medicamentelor inovatoare, plafonează arbitrar bugetele și nu ajustează cheltuielile în funcție de inflație, în pofida nevoilor tot mai mari ale pacienților.”
  • „Politicile guvernamentale transmit un semnal puternic cu privire la modul în care este valorizată inovația și la prioritatea acordată asigurării accesului pacienților la aceasta.”

Ce se află în spatele unui medicament inovator

„Pentru ca un singur medicament inovator să ajungă la un pacient sunt necesari peste zece ani și investiții de aproximativ 3 miliarde de euro, asumate în condiții de risc, în condițiile în care din fiecare 10.000 de molecule candidate sintetizate în laboratoare rezultă doar unul sau două medicamente.”

Semnatarii scrisorii susțin că guvernele naționale au de „reechilibrat” decenii de investiții reduse și insuficiente în medicamentele inovatoare: „Europa are oportunități la îndemână dacă guvernele vor reechilibra decenii de subinvestiții în medicamente inovatoare și vor moderniza cadrele de evaluare a valorii, astfel încât acestea să reflecte valoarea totală pe care aceste tratamente o aduc pacienților, sistemelor de sănătate și economiei.”

„Dacă nu acționăm cu ambiție, viitorul nostru va fi construit în altă parte. Dar dacă alegem să investim în sănătate și medicamente ca active strategice, Europa nu doar că va recupera decalajul – poate redeveni cea care stabilește ritmul inovării globale și poate permite europenilor să trăiască vieți mai lungi și mai sănătoase. Dacă nu acționăm cu ambiție, viitorul nostru va fi construit în altă parte. Dar dacă alegem să investim în sănătate și medicamente ca active strategice, Europa nu doar că va recupera decalajul – poate redeveni cea care stabilește ritmul inovării globale și poate permite europenilor să trăiască vieți mai lungi și mai sănătoase”, concluzionează marile companii.

Semnatarii scrisorii sunt:

  • Michel Demaré – Chair of the Board, AstraZeneca
  • Hubertus von Baumbach – Chairman of the Shareholders’ Committee, Boehringer Ingelheim
  • Maria Paola Chiesi – Chair of the Board, Chiesi Group
  • Marc de Garidel – Chairman of the Board, Ipsen
  • Sir Jonathan Symonds CBE – Chair of the Board, GSK
  • Lars Rebien Sørensen – Chair of the Board of Directors Novo Nordisk
  • Giovanni Caforio, M.D. – Board Chair, Novartis
  • Dr. Severin Schwan – Chairman of the Board, Roche
  • Frédéric Oudéa – Chairman of the Board, Sanofi

Citiți și: Balanța globală a inovației farmaceutice: Europa pierde teren în fața SUA și Chinei. Cum poate recupera decalajele de competitivitate

În Raportul Draghi privind competitivitatea europeană, au fost semnalate aceleași provocări: „Problema nu este că Europei îi lipsesc ideile sau ambiția […] Inovația este blocată la etapa următoare: nu reușim să transformăm inovația în comercializare”.

Industria farmaceutică europeană duce două curse în același timp: una contra timp, pentru a recupera decalajele față de SUA și China, și alta pentru a rămâne relevantă într-o competiție globală în care este nevoie de decizii ambițioase.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Diana Zaim
Diana Zaimhttp://www.caleaeuropeana.ro
Diana Zaim este fotojurnalist și coordonator al rubricii de sănătate, preocupată de politici de sănătate și acces la servicii medicale în România și la nivel european. Este câștigătoare a Premiului Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana a urmat programul de master „Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. În activitatea sa jurnalistică, acoperă, inclusiv din teren, activitatea principalelor instituții ale Uniunii Europene.

Articole Populare