Excesul ponderal și obezitatea au consecințe tot mai severe asupra bugetelor europene de sănătate, provocând cheltuieli medicale și indirecte tot mai mari. Un nou raport, realizat de Oficiul pentru Economia Sănătății (OHE) la comanda Federației Europene a Asociațiilor și Industriilor Farmaceutice – EFPIA, cuantifică povara sanitară și economică asociată cu supraponderalitatea și obezitatea în opt țări europene: Germania, Franța, Italia, Spania, Irlanda, Grecia, România și Regatul Unit.
Excesul ponderal, obezitatea și consecințele asociate acestora generează României costuri totale de aproximativ 11 miliarde de lei anual (aproximativ 2,5 miliarde de euro), însemnând o povară economică anuală de aproximativ 0,7% din PIB.
„Combaterea obezității este esențială pentru protejarea sănătății și a bunăstării cetățenilor, pentru menținerea sistemelor noastre de sănătate europene și pentru asigurarea unei creșteri durabile în Europa. Este necesară o schimbare urgentă a modului de abordare în ceea ce privește percepția, prevenirea, diagnosticul și tratamentul, pentru a îmbunătăți rezultatele, a reduce povara costurilor asupra serviciilor de sănătate, a stimula productivitatea economică și reziliența societății”, a subliniat Nathalie Moll, director general EFPIA.
La nivelul celor 8 țări analizare, IMC-ul crescut este asociat anual cu aproximativ 278.000 de decese și aproape 8 milioane de ani de viață sănătăși pierduți prin dizabilitate sau deces prematur.
Impactul economic fiind estimat la 0,6% – 1,4% din PIB în funcție de țară. Germania are cea mai mare valoare absolută: 55,2 miliarde euro/an, respectiv 662 euro/locuitor. Regatul Unit are cea mai mare pondere a costurilor indirecte, 58%, iar Regatul Unit și Grecia au cel mai mare impact raportat la PIB: 1,4%.
Date relevante din raport privind situația din România
Raportul estimează că excesul ponderal, obezitatea și consecințele acestora (IMC/BMI) generează în România costuri totale de aproximativ 11 miliarde de lei anual. Mai mult de jumătate din povara economică este reprezentată de efectele asupra economiei și pieței muncii.
Cei 11 miliarde sunt împărțiți în:
- 5 miliarde lei – costuri directe (46%): bani cheltuiți în sistemul medical pentru boli și probleme de sănătate asociate BMI-ului crescut;
- 6 miliarde lei – costuri indirecte (54%): pierderi economice prin absențe de la serviciu, productivitate redusă, ieșirea din activitate, mortalitate prematură etc.
Ce recomandări fac realizatorii raportului:
- Recunoașterea obezității ca boală: Recunoașterea formală a obezității ca boală cronică, cu recidive, ar consolida supravegherea, finanțarea și accesul la trasee de îngrijire adecvate.
- Combaterea stigmatizării legate de obezitate: Consolidarea recunoașterii bolii și a unor politici incluzive pentru a reduce stigmatizarea bazată pe greutate și a muta accentul de pe responsabilitatea individuală către abordări sistemice eficiente.
- Îmbunătățirea accesului la prevenție și tratament: Stabilirea unor trasee de îngrijire integrate, pe tot parcursul vieții, care să combine depistarea timpurie cu intervenții comportamentale, farmacologice și de chirurgie metabolică și bariatrică (MBS).
- Construirea unei baze de dovezi pentru investiții: Generarea de dovezi privind beneficiile economice și sociale mai ample ale intervențiilor asupra obezității, inclusiv productivitatea, participarea pe piața muncii și reducerea costurilor sociale, pentru a susține investiții intersectoriale.
- Integrarea obezității în implementarea Planului UE „Safe Hearts”: Stabilirea unor ținte specifice pentru depistarea și managementul obezității, inclusiv prin controale medicale, pentru a sprijini obiectivul Planului de reducere a mortalității premature prin boli cardiovasculare până în 2035.
