Peste opt din zece români consideră agricultura și zonele rurale importante pentru viitor, iar 69% cred că Politica Agricolă Comună (PAC) aduce beneficii tuturor cetățenilor europeni, nu numai agricultorilor. În ceea ce privește finanțarea fermierilor, 59% apreciază că sprijinul acordat de UE este adecvat, în timp ce 31% îl consideră prea mic, arată cel mai recent Eurobarometru publicat de Comisia Europeană.
Importanța acordată agriculturii în România rămâne, totuși, sub media europeană. La nivelul celor 27 de state membre, 95% dintre respondenți consideră agricultura și zonele rurale importante pentru viitorul Europei, cu 12 puncte procentuale peste rezultatul înregistrat în România.
În privința principalelor responsabilități ale agricultorilor, 43% dintre români indică furnizarea unor alimente sigure, sănătoase, sustenabile și de calitate, față de 52% dintre europeni.
Asigurarea unei aprovizionări stabile cu alimente este menționată de 24% dintre respondenții din România, comparativ cu 30% la nivelul UE, iar bunăstarea animalelor este indicată de 15% dintre români și de 27% dintre europeni.
Românii acordă, în schimb, o importanță mai mare contribuției fermierilor la dezvoltarea zonelor rurale. Aproximativ 26% consideră că una dintre principalele responsabilități ale agricultorilor este asigurarea dezvoltării și a locurilor de muncă în mediul rural, față de 18% la nivel european. Alți 21% menționează îmbunătățirea vieții la țară, comparativ cu 16% dintre europeni.
Potrivit Eurobarometrului special 577, nivelul general de informare privind sprijinul acordat fermierilor prin Politica Agricolă Comună este de 71% atât în România, cât și la nivelul UE.
Românii declară însă într-o proporție mai mare că dețin informații detaliate despre PAC: 16%, față de 10% dintre europeni. Alți 55% au auzit despre această politică, dar nu îi cunosc detaliile.
Aproximativ 69% dintre respondenții din România sunt de acord că Politica Agricolă Comună aduce beneficii tuturor cetățenilor europeni, nu numai agricultorilor. Rezultatul este apropiat de media UE, de 70%.
Evaluarea efectelor PAC diferă în funcție de domeniu. Astfel, 71% dintre români consideră că politica europeană contribuie la asigurarea unei aprovizionări stabile cu alimente, față de 78% dintre europeni.
Alți 69% apreciază contribuția PAC la furnizarea unor alimente sigure, sănătoase, sustenabile și de calitate, comparativ cu 74% la nivelul UE, iar 67% consideră că aceasta sprijină producerea durabilă a alimentelor, față de media europeană de 70%.
În alte domenii, percepția românilor este mai favorabilă decât media UE. Aproximativ 64% consideră că PAC contribuie la asigurarea unui nivel de trai decent pentru agricultori, față de 60% dintre europeni.
De asemenea, 62% dintre respondenții din România cred că politica agricolă europeană contribuie la menținerea unor prețuri rezonabile pentru consumatori, comparativ cu 60% în UE. Rolul PAC în dezvoltarea și crearea locurilor de muncă în zonele rurale este evaluat favorabil de 61% dintre români, față de 56% dintre europeni.
În ceea ce privește finanțarea, 59% dintre români consideră adecvat sprijinul acordat de Uniunea Europeană fermierilor pentru stabilizarea veniturilor, peste media europeană de 55%.
Alți 31% cred că finanțarea este prea mică, față de 29% la nivelul UE. Numai 5% dintre respondenții români consideră că sprijinul este prea mare, comparativ cu 8% dintre europeni.
Eurobarometrul arată și un interes ridicat al consumatorilor români pentru proveniența și modul de producere a alimentelor.
Aproximativ 90% consideră important ca produsele să provină din lanțuri scurte de aprovizionare, de exemplu să fie cumpărate direct de la producători sau să treacă printr-un număr redus de intermediari. Media europeană este de 89%.
Existența unei etichete care garantează calitatea produsului este importantă pentru 83% dintre respondenți atât în România, cât și la nivelul Uniunii. Respectarea tradiției locale și a competențelor practice contează pentru 83% dintre români, față de 82% dintre europeni.
De asemenea, 81% dintre români consideră important ca alimentele să provină dintr-o zonă geografică pe care o cunosc, comparativ cu 79% la nivelul UE.
Originea europeană contează însă mai puțin pentru consumatorii români. Aproximativ 71% consideră important ca alimentele cumpărate să fi fost produse în Uniunea Europeană, față de 79% dintre europeni.
Românii sunt mai dispuși decât media UE să plătească suplimentar pentru produse agricole cu un impact climatic mai redus. Aproximativ 63% ar accepta să plătească cu 10% mai mult pentru produse realizate prin metode care limitează amprenta de carbon, comparativ cu 57% dintre europeni.
Totodată, 86% dintre respondenții din România sunt de acord că secetele, inundațiile și alte fenomene meteorologice extreme pot afecta aprovizionarea și securitatea alimentară din UE, față de 92% la nivel european.
Aproximativ 72% dintre români consideră că agricultorii trebuie să își schimbe metodele de lucru pentru combaterea schimbărilor climatice, chiar dacă acest lucru ar reduce competitivitatea agriculturii europene. Media UE este de 73%.
Românii sunt mai sceptici în privința evoluției securității alimentare. Numai 23% consideră că aceasta s-a îmbunătățit în UE în ultimul deceniu, comparativ cu 38% dintre europeni.
Aproape jumătate dintre respondenții din România, respectiv 49%, cred că situația a rămas neschimbată, față de 42% la nivelul UE. Alți 24% consideră că securitatea alimentară s-a deteriorat, comparativ cu 16% dintre europeni.
În privința acordurilor comerciale internaționale, 70% dintre români consideră că acestea au efecte pozitive asupra agriculturii UE, cu șase puncte procentuale peste media europeană. Același procent al respondenților români apreciază acordurile comerciale drept pozitive din perspectiva consumatorilor de produse alimentare, rezultat identic cu media UE.
Sondajul include și evaluarea condițiilor din zonele rurale. În România, 67% dintre respondenți apreciază favorabil accesul la internet de mare viteză, față de 58% la nivel european, iar 58% consideră bună infrastructura de transport, comparativ cu 49% dintre europeni.
În schimb, numai 72% dintre români evaluează pozitiv mediul și peisajul rural, față de 88% la nivelul UE. Oportunitățile de angajare sunt considerate bune de 37% dintre respondenții din România, comparativ cu 40% dintre europeni.
Eurobarometrul a fost realizat în perioada 26 mai–24 iunie 2026 pe un eșantion de 26.456 de persoane din cele 27 de state membre. În România au fost intervievate 1.045 de persoane, în perioada 26 mai–15 iunie.
