Grecia propune crearea unei „Uniuni Europene a spectrului”, prin organizarea la nivelul UE a licitațiilor pentru licențele 5G și 6G și direcționarea veniturilor către viitorul buget european pentru perioada 2028–2034. Mecanismul ar putea genera între 7 și 12 miliarde de euro, potrivit unor estimări preliminare prezentate de viceministrul grec al afacerilor externe, Tasos Chatzivasileiou, într-un interviu acordat emisiunii Europe Today de la Euronews.
Propunerea a fost prezentată inițial de ministrul grec al economiei și finanțelor și președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, în contextul discuțiilor privind identificarea unor noi resurse proprii pentru finanțarea bugetului UE.
În prezent, fiecare dintre cele 27 de state membre organizează separat licitațiile pentru acordarea licențelor de utilizare a spectrului radio necesar rețelelor de comunicații. Grecia propune înlocuirea sistemelor naționale fragmentate cu un mecanism coordonat la nivel european pentru viitoarele licențe 5G și 6G.
Veniturile obținute prin intermediul licitațiilor comune ar putea fi alocate Cadrului Financiar Multianual al UE pentru perioada 2028–2034.
„Discutăm despre crearea unei Uniuni Europene a spectrului și despre posibilitatea organizării unei piețe unificate pentru licențele 5G și 6G, astfel încât veniturile obținute prin licitații să poată fi direcționate către Cadrul Financiar Multianual”, a explicat Chatzivasileiou.
Oficialul grec a precizat că estimările actuale indică venituri cuprinse între 7 și 12 miliarde de euro, dar a avertizat că evaluările se află într-o fază incipientă. El nu a precizat dacă suma ar putea fi obținută într-un singur exercițiu de licitație sau pe parcursul întregii perioade bugetare.
Propunerea urmează să fie discutată de Grecia cu celelalte state membre în săptămânile următoare.
Inițiativa ar putea reprezenta o nouă resursă proprie a UE, adică o sursă de venit colectată sau alocată direct bugetului european, distinctă de contribuțiile naționale ale statelor membre.
Chatzivasileiou a afirmat că Grecia susține introducerea unor asemenea surse suplimentare de finanțare, cu condiția ca acestea să nu genereze o povară disproporționată pentru anumite state, în special pentru cele mai sărace.
„Dacă vrem o Europă mai puternică, trebuie să alocăm mai multe resurse bugetului european”, a declarat oficialul grec.
În opinia sa, discuția nu trebuie redusă la împărțirea statelor membre între contributori neți și beneficiari, ci trebuie să urmărească întărirea capacității Uniunii de a acționa în vecinătatea sa și la nivel internațional.
Grecia susține un buget european ambițios, capabil să finanțeze atât politicile tradiționale, precum agricultura, pescuitul și coeziunea, cât și noile priorități legate de competitivitate, energie, securitate și apărare.
Atena face parte, alături de România și alte 15 state membre, din grupul „Prietenii Coeziunii”, care cere protejarea finanțărilor europene destinate agriculturii, pescuitului și dezvoltării regionale. Poziția grupului intră în contradicție cu solicitările statelor considerate „frugale”, care cer reducerea dimensiunii generale a bugetului UE și reorientarea cheltuielilor către competitivitate și apărare.
Viceministrul grec a susținut și explorarea împrumuturilor comune europene în anumite domenii considerate strategice, precum apărarea, energia și competitivitatea.
Statele membre discută în prezent mai multe variante pentru creșterea veniturilor bugetului european, pe fondul presiunilor generate de noile priorități și al opoziției unor guverne față de majorarea contribuțiilor naționale.
Printre opțiunile aflate în negociere se numără veniturile din Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon, o taxă pentru procesarea coletelor, resurse provenite din deșeurile electronice necolectate, accizele pe tutun, o contribuție bazată pe cifra de afaceri a companiilor, precum și eventuale taxe pe criptomonede, jocuri de noroc online și servicii digitale.
Grecia dorește ca negocierile asupra viitorului Cadru Financiar Multianual să fie finalizate până la sfârșitul anului, înaintea alegerilor programate în 2027 în mai multe state membre, care ar putea complica obținerea unui compromis.
Chatzivasileiou și-a exprimat optimismul în privința viitorului document de negociere pregătit de președinția irlandeză la Consiliul UE. Irlanda urmează să prezinte în octombrie o nouă variantă a cadrului de negociere, care va include atât nivelul cheltuielilor, cât și posibilele surse de venit.
Oficialul grec a insistat asupra necesității încheierii negocierilor la timp, astfel încât noul buget european să poată fi pus în aplicare de la 1 ianuarie 2028.
