Franța consideră că noile taxe și contribuții la nivel european ar trebui să genereze anual venituri de peste 60 miliarde de euro pentru bugetul UE aferent perioadei 2028–2034, au declarat pentru Politico, sub condiția anonimatului, trei diplomați europeni familiarizați cu discuțiile din spatele ușilor închise.
La polul opus, Germania, cel mai mare contribuitor net la bugetul comun, insistă asupra unei reduceri substanțiale a cheltuielilor propuse de Comisia Europeană. Pozițiile divergente conturează una dintre principalele dificultăți ale negocierilor privind următorul Cadru Financiar Multianual, în timp ce președintele Consiliului European, Antonio Costa, își continuă turneul în capitalele statelor membre pentru a identifica posibilitățile unui compromis până la sfârșitul anului.
În cadrul unei reuniuni desfășurate marți cu ușile închise, ambasadorul Franței la UE, Philippe Léglise-Costa, le-a transmis reprezentanților celorlalte state membre că noile resurse proprii ar trebui să aducă peste 60 miliarde de euro anual, potrivit surselor citate de Politico.
Franța a devenit principalul susținător al introducerii unor noi surse de venit la nivelul UE. Parisul consideră că acestea ar permite finanțarea priorităților europene, precum apărarea și competitivitatea, reducând în același timp presiunea asupra contribuțiilor plătite de guvernele naționale.
Sprijinul Franței este considerat esențial pentru obținerea acordului unanim al statelor membre asupra bugetului (propunerea Comisiei europene ridicându-se la aproximativ 2000 miliarde de euro) înaintea alegerilor programate în 2027 în mai multe țări, inclusiv Franța, Italia, Polonia și Spania.
Negocierile au și o miză politică internă pentru Paris. Partidul de extremă dreapta Adunarea Națională, aflat în fruntea sondajelor, a susținut înjumătățirea contribuției Franței la bugetul european.
Comisia Europeană a propus cinci noi resurse proprii, care ar putea genera până la aproximativ 66 miliarde de euro anual. Pachetul cuprinde venituri provenite din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), deșeurile electronice necolectate, accizele la tutun și o contribuție bazată pe cifra de afaceri a companiilor mari.
Deși majoritatea guvernelor acceptă, în principiu, necesitatea unor venituri europene suplimentare, propunerile concrete ale Comisiei întâmpină în continuare rezerve.
Președinția irlandeză a Consiliului UE a anunțat existența unui consens în privința direcționării către bugetul european a unor venituri asociate CBAM și deșeurilor electronice. Cele două resurse ar putea genera, în medie, aproximativ 1,64 miliarde de euro și, respectiv, 17,9 miliarde de euro anual în perioada 2028–2034.
În schimb, propunerile referitoare la tutun, cifra de afaceri a companiilor și veniturile provenite din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii sunt contestate de mai multe state membre.
Germania se numără printre țările care au criticat atât dimensiunea viitorului buget, cât și unele dintre noile surse de venit propuse. Berlinul solicită reducerea cu aproximativ 400 miliarde de euro a planului financiar prezentat de Comisie, considerând că acesta nu poate fi susținut de statele membre în forma actuală, potrivit Reuters. Berlinul susține că, chiar și cu reducerea propusă, bugetul ar fi în continuare cu 27% mai mare decât cel prevăzut în cadrul financiar pentru perioada 2021–2027 (1,3 trilioane de euro), ceea ce ar ridica contribuția anuală a Germaniei la peste 50 miliarde de euro. În plus, guvernul german consideră „inacceptabilă” o creștere generală a bugetului UE „într-un moment în care toate statele membre depun eforturi considerabile pentru a-și consolida bugetele naționale”.
Germania s-a opus, încă de la prezentarea propunerii Comisiei, în iulie 2025, noii contribuții europene calculate în funcție de cifra de afaceri a companiilor. Nu este clar dacă Berlinul și-a modificat între timp poziția. Ministrul german al finanțelor, Lars Klingbeil, avertiza vara trecută că introducerea acesteia ar transmite un semnal greșit într-un moment în care Europa încearcă să stimuleze investițiile și competitivitatea.
De asemenea, ministrul german a precizat că țara sa nu susține nici taxa pe tutun, care ar putea genera venituri de 11,2 miliarde de euro pe an la bugetul UE.
Cu toate acestea, Berlinul nu respinge toate variantele propuse pentru obținerea de noi resurse proprii, nefiind astfel printre statele care blochează consensul privind veniturile din CBAM și deșeurile electronice; însă, guvernul german susține că introducerea unor surse suplimentare nu elimină necesitatea reducerii nivelului general al cheltuielilor.
Președinția irlandeză urmărește să restrângă lista la acele resurse proprii care pot beneficia de sprijinul statelor membre înaintea summitului european din 15 octombrie.
Discuțiile se desfășoară în paralel cu „Turul capitalelor” efectuat de Antonio Costa în perioada 25 august–17 septembrie. Președintele Consiliului European discută cu liderii statelor membre despre viitorul buget, apărare, competitivitate, extinderea UE și sprijinul pentru Ucraina.
După întrevederile desfășurate inclusiv la București, Sofia și Atena, Costa urmează să discute miercuri cu premierul polonez Donald Tusk, la Varșovia, și cu cancelarul german Friedrich Merz, la Berlin. Divergențele privind volumul bugetului și modalitățile de finanțare se vor afla printre temele centrale ale întrevederilor.
