Dacian Cioloș, candidatul României pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei, afirmă că are „șanse bune” în cursa pentru șefia organizației și că audierea candidaților în fața Conferinței Ministeriale a schimbat percepția mai multor state membre asupra profilurilor și viziunilor acestora. Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro la Palatul Cotroceni, fostul premier și comisar european vorbește despre miza politică și geopolitică a alegerii, despre avantajul pe care îl consideră asociat originii sale est-europene și despre proiectul României pentru o Francofonie „mai eficientă, mai vizibilă la nivel internațional, cu mai multă greutate”.
„E o decizie eminamente politică, geopolitică, geostrategică”, spune Cioloș despre alegerea secretarului general al OIF, care va avea loc la summitul Francofoniei din Cambodgia, în luna noiembrie. El subliniază că această candidatură nu este una individuală, ci „un proiect al României, un proiect de echipă”, susținut printr-o mobilizare pe care o descrie drept „fără precedent a diplomației din România”.
Unul dintre principalele argumente pe care își construiește candidatura este originea sa est-europeană. „Faptul că provin din Europa de Est și nu din Europa de Vest, îl consider un avantaj”, afirmă fostul premier, explicând că România are, în opinia sa, o percepție mai apropiată de statele din Africa și Asia, inclusiv datorită relațiilor istorice construite de București cu aceste regiuni. În același timp, Cioloș invocă experiența sa instituțională și internațională și afirmă că „din perspectiva capacității de a înțelege specificul acestor țări […] consider că e un avantaj faptul că sunt român”.
În viziunea candidatului României, Francofonia trebuie să fie „mai utilă pentru statele membre și să creeze oportunități pentru cetățeni”. Cioloș propune o reformă a guvernanței întregii rețele francofone și susține că eficiența proiectelor trebuie evaluată nu doar prin numărul de beneficiari sau sumele cheltuite, ci „prin capacitatea de a contribui la schimbarea în bine a vieților beneficiarilor”.
Componenta economică reprezintă un alt pilon central al viziunii sale. „Avem un potențial enorm și economic care trebuie valorificat”, afirmă Cioloș, pledând pentru o Francofonie care să folosească limba franceză drept instrument pentru dezvoltarea comerțului, antreprenoriatului, educației și cooperării între state. În această logică, el susține că „limba este, de fapt, un instrument care ne leagă și nu e un scop în sine doar”.
Pentru statele africane, care reprezintă centrul de greutate al Francofoniei, Cioloș propune o organizație „mai vizibilă la nivel internațional, cu mai multă greutate”, dar care să nu fie percepută drept o organizație regională dependentă de susținerea financiară a Nordului. În schimb, el pledează pentru „o organizație internațională, prezentă pe toate continentele”, capabilă să creeze conexiuni economice și politice între Africa, Europa, Asia, America de Nord și celelalte regiuni francofone.
În contextul competiției geopolitice dintre marile puteri, al războiului din Ucraina și al transformărilor din sistemul internațional, candidatul României pledează pentru un rol politic mai activ al Francofoniei. „Noua lume în care vedem că multilateralismul sub toate formele sale este pus la încercare” impune, în opinia sa, adaptarea organizației. Soluția propusă este un „multilateralism vizionar”, în care statele să coopereze nu doar politic și geostrategic, ci și economic, iar societatea civilă, organizațiile profesionale și sectorul privat să fie mai implicate în guvernanța internațională.
Cioloș vede candidatura sa și ca pe o oportunitate pentru România de a-și extinde prezența internațională. „România contribuie la setarea agendei Francofoniei ca organizație multilaterală”, afirmă el, arătând că Bucureștiul are deja o prezență consistentă în zona educației, cooperării universitare și economice francofone. Potrivit acestuia, candidatura poate deschide și oportunități pentru o prezență diplomatică și economică mai activă a României în Africa și Asia.
Fostul premier respinge însă ideea că un eventual mandat ar putea deveni o extensie a politicii externe românești. „Dacă voi fi ales secretar general, acolo voi reprezenta interesele întregii Francofonii”, spune Cioloș, subliniind că programul său „face referire la specificități ale tuturor regiunilor din Francofonie și nu doar la obiective ale României sau ale Europei”. El își invocă experiența în Comisia Europeană și Parlamentul European drept argument că poate lucra în interesul unei comunități internaționale fără a-și pierde legătura cu statul de origine.
În final, mesajul candidaturii este unul centrat pe egalitatea statelor membre și pe utilitatea organizației. „Toate statele din Francofonie, conform Cartei Francofoniei, au drepturi egale și e important ca acest lucru să se simtă și în practică”, afirmă Cioloș. El își descrie candidatura drept una care urmărește „întărirea prezenței Francofoniei pe plan internațional” și construirea „unei Francofonii utile pentru fiecare stat”, în care experiența sa internațională să fie pusă în slujba întregii comunități francofone.
INTERVIUL INTEGRAL
CaleaEuropeană.ro: Bună ziua, doamnelor și domnilor, și bun regăsit pe Calea Europeană. Suntem la Palatul Cotroceni, unde avem plăcerea și de a organiza un interviu cu domnul Dacian Cioloș, fost prim-ministru a României, fost comisar european, primul și singurul român de până acum lider de grup politic în Parlamentul European și acum candidat pentru una dintre cele mai importante funcții internaționale de reprezentare pentru un om politic și diplomat din România, cea de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei. Domnule Cioloș, bine ați revenit pe Calea Europeană și mulțumim pentru acest interviu.
Dacian Cioloș: Bună ziua și bine v-am găsit.
CaleaEuropeană.ro: Dumneavoastră sunteți unul dintre cei patru candidați aflați în cursă pentru șefia Francofoniei, alături de actuala secretară generală, care candidează în mod neobișnuit pentru un al treilea mandat, dar și alte două candidate din Africa. Ați trecut deja de audierea în fața Conferinței Ministeriale din Franța, de la Paris, și v-ați prezentat și manifestul și viziunea către statele membre ale OIF. La această jumătate de drum, până la Sommet-ul din Cambodgia din luna noiembrie, cum evaluați șansele candidaturii dumneavoastră și ce ați aflat până acum în legătură cu susținerea pe care vă bazați?
Dacian Cioloș: Cred că șansele sunt bune, mai ales, cum ați menționat, după aceste audieri ale candidaților, care au avut loc pentru prima dată de când sunt alegeri pentru această poziție de secretar general al Francofoniei. Cred că aceste audieri au schimbat mult percepția mai multor state membre legate de candidați, de profilul lor, de viziunea lor, pentru că a fost o oportunitate și pentru mine, direct cu miniștrii de externe ai statelor francofone, să pot să le prezint viziunea și să răspund întrebărilor lor. Însă decizia e luată la nivel de șef de stat și de guvern, la summitul din Cambodgia la mijlocul lunii noiembrie.
E o decizie eminamente politică, geopolitică, geostrategică. Evident că șefii de stat și de guvern vor lua în considerare și viziunea pe care ei o au asupra viitorului francofoniei și vor uita la profilul candidatului sau candidatei care corespunde cel mai bine acestei viziuni. Însă, până acum pot să spun că percepția, așa cum am simțit-o eu, percepția e una bună.
Evident nu e vorba doar de mine și de felul în care eu m-am prezentat, pentru că e un proiect al României, un proiect de echipă. E o mobilizare, aș zice, fără precedent a diplomației din România. Ministerul de Externe, Guvernul, Președinția, lucrăm în echipă și asta ne permite să promovăm nu doar candidatura unei persoane, ci, până la urmă, chiar poziționarea României în acest angrenaj internațional.
CaleaEuropeană.ro: Vom reveni și asupra acestui aspect, mai ales pentru că unul dintre motivele pentru care organizăm acest interviu la Palatul Cotroceni este însuși faptul că președintele Nicușor Dan, în momentul în care v-ați fi anunțat candidatura, v-a și numit în funcția de consilier prezidențial, întocmai și pentru a arăta că există un obiectiv clar al României în această direcție. Pentru că vorbeam despre candidaturi și candidați, cum spuneam, actuala șefă a OIF candidează pentru un alt treilea mandat, ceea ce a readus în discuții în anumite cercuri ideea de a imprima o rotație geografică, poate, acestei funcții. Și dumneavoastră ați recunoscut în timpul audierii de la Paris, dar și în diferitele ieșiri media pe care le-ați avut, că originea est-europeană pe care o aveți este principalul atu pe care îl aveți în această chestiune. Cum credeți că veți reuși să transformați acest aspect, această proveniență geografică, într-un atu și nu într-un dezavantaj, pentru a fi un argument câștigător?
Dacian Cioloș: Evident vorbim de o organizație internațională care include 90 de state din lume, dintre care 53 sunt cu drept de vot, care sunt răspândite pe toate continentele, dar cea mai mare parte a statelor, mai ales cu drept de vot, sunt concentrate în Africa. Eu am spus că faptul că provin din Europa de Est și nu doar din Uniunea Europeană, este un avantaj în sensul în care România, ca stat, în ultimii 50 de ani, practic de când există state independente africane, a avut o relație bună de parteneriat, de la egal la egal, de cooperare cu statele africane, la fel și cu statele asiatice, care au ieșit din perioada colonială și au construit state independente.
Și din această perspectivă, dacă ne uităm la proveniența mea europeană, faptul că provin din Europa de Est și nu din Europa de Vest, îl consider un avantaj, în acest sens, că percepția, atât în Africa cât și în Asia, vis-a-vis de statele membre ale Uniunii Europene din Europa de Est, e una mai apropiată de viziunea lor, de istoria lor, de trecutul lor, și evident că fiind cetățean român, crescut, educat aici, asta îmi permite să am o altă abordare în relație cu aceste state care cântăresc mult în cadrul Francofoniei.
Dar evident, pe lângă proveniența mea, originea mea, eu cred că mai sunt și alte lucruri pe care caut să le pun în valoare, experiența mea instituțională, de responsabilitate la nivel național, dar și la nivel internațional, ca fost ministru și prim-ministru, ca fost comisar european și lider de grup în Parlamentul European, și caut să pun toate aceste lucruri în valoare. Dar din perspectiva capacității de a înțelege specificul acestor țări, care se simt de multe ori marginalizate în relație cu țările din Europa sau din America, consider că e un avantaj faptul că sunt român.
CaleaEuropeană.ro: Atât în prezentarea candidaturii cât și pe parcursul campaniei, ați vorbit despre francofonia mai eficientă și mai aproape de cetățeni. Organizația Internațională a Francofoniei reunește, cum spuneați, 53 de state membre cu drepturi depline, adică și drepturi de vot, cu interese și niveluri de dezvoltare foarte diferite, și este într-adevăr uneori criticată pentru distanța dintre proiectele sale și realitățile locale. Când spuneți mai eficientă, vă referiți la modul în care sunt cheltuite resursele, la prioritățile organizației sau la capacitatea ei de a produce rezultate măsurabile, cu valoare adăugată dincolo de un spațiu comun de limbă?
Dacian Cioloș: Ce am simțit în această campanie de câteva luni de când călătoresc în capitalele statelor membre, e o așteptare, din partea practic a tuturor statelor membre, pentru o Francofonie care să fie utilă statelor membre. Vedeți, sunt foarte multe state care fac parte din mai multe organizații internaționale. Și interesul pe care îl arată și gradul de implicare, e direct proporțional cu utilitatea acelei organizații pentru statul respectiv.
Din această perspectivă, cred că Francofonia are nevoie să fie mai utilă pentru statele membre și să creeze oportunități pentru cetățeni. Faptul de a avea acces la limba franceză și la această rețea a statelor francofone, ar trebui să creeze oportunități. Din această perspectivă, consider că Francofonia trebuie să-și amelioreze guvernanța, și aici nu mă refer doar la Organizația Internațională a Francofoniei, ci la ansamblu rețelei francofoniei, care cuprinde și alți operatori, cum e Agenția Universitară a Francofoniei, cum e Rețeaua TV5 Monde, cum e Asociația Internațională a Primarilor Francofoni, multe alte organizații profesionale sau ale societății civile. Deci, guvernanța, în ansamblu, a Francofoniei trebuie să fie ameliorată.
Apoi, eficiența proiectelor care sunt susținute, finanțate, trebuie să fie măsurată în primul rând prin capacitatea de a contribui la schimbarea în bine a vieților beneficiarilor. Nu doar număr de oameni formați, sume cheltuite și așa mai departe. Trebuie să avem capacitatea să mergem până jos și să măsurăm în ce fel un anumit proiect care a contribuit la a ameliora condițiile unei comunități, ale unor persoane, ale unor state și așa mai departe.
Deci, din acest punct de vedere, sunt încă lucruri de ameliorat. Apoi, dincolo de limba care a adunat, de fapt, aceste state membre, limba franceză, trebuie să vedem, din perspectiva în care limba este, de fapt, un instrument care ne leagă și nu e un scop în sine doar, să vedem în ce fel putem construi această comunitate economică a statelor francofone. Vedeți, Commonwealth-ul e perceput, în primul rând, ca o comunitate economică.
Dacă ne uităm la potențialul economic a statelor membre francofone, comparativ cu cel al Commonwealth-ul, e mai puternic cel al statelor francofone, care reprezintă în jur de 17-18% din bogăția produsă la nivel mondial, comparativ cu Commonwealth-ul, care e undeva la 15%. Deci, avem un potențial enorm și economic care trebuie valorificat, atât pentru a întări economiile statelor membre, care, așa cum am spus, sunt la nivel de dezvoltare diferit, dar toate au acest obiectiv. Sunt și complementarități între resursele și avantajele comparative pe care le au statele membre ale Francofoniei, dar, așa cum am spus, și beneficii pentru cei care învață limba franceză și ar trebui să-și poată găsi mai ușor un loc de muncă, să se poată lansa într-o activitate antreprenorială, mai ușor beneficiind de rețeaua francofonă, să încurajăm orientarea pregătirii universitare sau chiar profesionale care utilizează limba franceză mai mult spre aspecte practice care, așa cum am spus, oferă beneficii. Și asta înseamnă pentru mine și în viziunea mea o francofonie mai eficientă și proiecte mai eficiente.
CaleaEuropeană.ro: Dincolo de componenta de guvernanță, ați menționat partea economică și aproape două treimi dintre vorbitorii de franceză din lume, din spațiul francofoniei, trăiesc în Africa sub-sahariană și în zona Maghreb. Iar, revin un pic, trei din patru candidați la acest mandat sunt din zona Africii. Ce le propuneți concret statelor africane și ce credeți că ar trebui să facă diferit OIF pentru ca aceste state să vă perceapă drept o opțiune relevantă prin programul pe care îl oferiți, fiindcă, totuși, menționați componentele de dezvoltare economică și știm foarte bine că statele din Africa au un potențial imens, dar încă neexplorat tenace și suficient.
Dacian Cioloș: Eu le propun o Francofonie mai eficientă, așa cum am spus, mai vizibilă la nivel internațional, cu mai multă greutate și asta ar fi, în primul rând, în avantajul statelor africane, pentru că, așa cum ați spus, ele sunt centrul de greutate al Francofoniei. Însă, Africa este importantă și este centrul de greutate a Francofoniei, dar francofonia există pe toate cele cinci continente.
Și atunci, din această perspectivă, e și interesul Africii ca Francofonia să nu fie percepută doar ca o organizație regională francofonă cu susținere financiară din partea unor state din Nord, ci să fie percepută ca atare, ca o organizație internațională, prezentă pe toate continentele, care țese o rețea de conexiuni și de contacte între state cu potențial, cu oportunități, dar și cu așteptări comune de dezvoltare, atât socială cât și economică, o organizație cu greutate politică la nivel internațional, care să poată să contribuie și la medierea unor conflicte sau la prevenirea unor conflicte în anumite regiuni și care să poată să influențeze și agenda internațională și din perspectiva intereselor acestor state din Francofonie.
CaleaEuropeană.ro: Dacă-mi permiteți, aici v-aș ruga o completare, pentru că, într-adevăr, cum ați menționat, Francofonia nu se joacă doar pe axa Europa-Africa. Canada, de pildă, că am vorbit de Nord, este unul dintre principalii contributori financiari la OIF. Știm că Quebec are un statut aparte de guvern participant. Avem și multe alte țări din Nord, de exemplu avem și Belgia. Cum vă asigurați că în acest spațiu francofon și țările din Nord se regăsesc în agenda propusă de dumneavoastră pentru a asigura un echilibru și nu a avea o debalansare între zona africană și zona cealaltă de francofonie.
Dacian Cioloș: Țările din Nord sunt deja prezente, sunt contributori importanți la bugetul Francofoniei, sunt implicate în parteneriate. Statele francofone din Europa, de exemplu, sunt implicate în parteneriate atât cu Africa cât și cu Asia, pentru că ați menționat Africa, Europa și Canada. Să nu uităm câteva state asiatice cu greutate, inclusiv economică, cum e Vietnamul, cum e Cambodgia, unde va avea loc Summit-ul și Laos.
Deci sunt centre de greutate multipolară, practic, ale Francofoniei. În Africa, din punct de vedere al numărului statelor membre. În Europa, din punct de vedere al contribuției la bugetul Francofoniei, dar și potențialul și puterea economică.
În Asia, potențialul de creștere economică, deja dovedit de unele state asiatice membre ale Francofoniei. Apoi ați menționat Canada, care este tot mai interesată de organizații precum Francofonia, în condițiile în care au discuțiile pe care le cunoaștem cu toți, cu administrația americană actuală.
Și caută să nu mai fie atât de dependentă de acest parteneriat continental american, ci să influențeze agenda internațională și să se implice în alte organizații internaționale. Și din această perspectivă, Francofonia e importantă pentru Quebec, care e o provincie importantă din Canada. Francofonia e cu atât mai importantă cu cât e singura organizație internațională unde Quebec, ca provincie, e membru cu drepturi pline, inclusiv cu drept de vot, în plus față de votul Canadei.
Deci e acest interes acolo. La fel în Vietnam, Cambodgia, Laos am avut întâlniri, am avut vizite în aceste capitale. Ei au fost foarte expliciți că nu vor să depindă doar de China, că vor să construiască relații, evident, cu Europa și cu Uniunea Europeană, dar și relații sud-sud cu statele africane.
Și din acest punct de vedere, Francofonia e o oportunitate foarte bună pentru toate aceste state să construiască relații. Europa și statele membre din Europa, pentru că sunt membre în Francofonie, nu doar state membre ale Uniunii Europene, și din afara Uniunii Europene, din Europa geografică, cum ar fi Albania, Republica Moldova, Macedonia de Nord, apoi statele astea mici, Andorra, Monaco, dar care au greutate și au influență. Deci, Europa are deja proiecte de cooperare bilaterală cu Africa, are, evident, parteneriat și relații foarte strânse, mai ales în ultima vreme cu Canada, are un interes, și vedeți că se uită, inclusiv din punct de vedere comercial, tot mai mult și spre Asia, și, practic, Francofonia nu înlocuiește mijloacele și instrumentele de cooperare bilaterală, care există între aceste diferite regiuni, perspectivă economică sau politică, geostrategică, de securitate, și așa mai departe, ci vine complementar și oferă o altă platformă în care aceste relații bilaterale între diferite țări, de pe diferite continente, pot să construiască o rețea de cooperare intercontinentală.
CaleaEuropeană.ro: Ați menționat și dumneavoastră China, am vorbit despre relațiile complicate pe care acum Canada le are cu principalul partener nord-american, avem în continuare războiul Rusiei în Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, competiția dintre marele puteri se manifestă din ce în ce mai puternic, Rusia și China caută să fie prezente în Africa, dar China evident încearcă să-și exercite influența și în spațiu asiatic. Asta schimbă profund și modul în care ar trebui să funcționeze OIF, mai ales din felul în care am observat chiar și în acest interviu că vă promovați candidatura. Unde vedeți limita, dar și potențialul dintre o organizație care promovează limba și valorile sale în spațiul francofon? Ați vorbit și de componenta economică, și una care își asumă un rol geopolitic, mai politic.
Dacian Cioloș: Formal, rolul acesta este deja asumat de Francofonie și declarația de la Bamako din 2000 menționează deja și acest obiectiv important al Francofoniei de apărare și de promovare a valorilor și principiilor democrației, drepturilor și libertăților, suveranității statelor, statului de drept și așa mai departe. Însă trebuie să ne uităm și în perspectivă. Organizația asta, din punctul meu de vedere, trebuie să se adapteze atât din punct de vedere al guvernanței cât și al viziunii la noua lume care se proiectează.
Noua lume în care vedem că multilateralismul sub toate formele sale este pus la încercare. Credibilitatea formelor de reprezentare și de cooperare multilaterală este mult slăbită în ultimii ani. Și din această perspectivă, o prezență politică la nivel internațional mai activă din partea francofoniei ar putea inclusiv contribui la a regândi multilateralismul viitorului.
Un multilateralism vizionar, cum încerc eu să-l prezint, în care statele au obiective politice comune, au obiective geostrategice comune, dar lucrează împreună și pentru a-și întări cooperarea economică, esențială inclusiv pentru menținerea păcii în multe regiuni. Un multilateralism în care nu doar statele la nivel politic sunt active, dar și societatea la nivel de societate civilă, la nivel de organizații profesionale, parteneriatele economice și sectorul privat, care cântărește tot mai mult în economia guvernanței mondiale, ar trebui să fie mai implicat și inclus în această formă de guvernanță, în care, așa cum am spus, statele să-și vadă utilitatea, societatea să vadă oportunitățile pe care o implicare a statului lor și a comunității lor în organizații multilaterale o poate aduce.
CaleaEuropeană.ro: Toate aceste chestiuni se observă și în manifestul pe care l-ați prezentat cu cele șase direcții de acțiune pentru a explora rolul Francofoniei în acest sens. Pentru că ați menționat componenta de multilateralism vizionar și am vorbit de rolul sau interesele diferitelor țări din spațiul francofon, în acest sens, v-aș întreba ce rol ar trebui să face România în această viziune, pentru că, în egală măsură, dumneavoastră sunteți candidat nu doar pentru șefia unei instituții prestigioase, ci sunteți candidat din partea României pentru această instituție.
Dacian Cioloș: Candidatura mea nu e una individuală. Nu pot fi depuse candidaturi individuale, ci doar statele, membrii cu drept de vot pot să depună candidaturi.
România a făcut acest pas, acum, dincolo de profilul meu și de persoana mea, România a făcut acest pas de a prezenta pentru prima dată o candidatură dintr-un stat european, pentru că e prima dată când există un candidat dintr-un stat european, și pentru că România e deja activă în cadrul Francofoniei de mai multe vreme. Sunt exact 20 de ani de când România a organizat un summit al Francofoniei la București. România e foarte activă la nivelul Francofoniei pe partea de educație și de cooperare universitară.
După Franța, în cadrul Agenției Universitare a Francofoniei, România e al doilea stat european ca prezență cu număr de universități sau de secții de formare universitară în limba franceză. România e implicată de câțiva ani tot mai activ și în a stimula cooperarea economică în cadrul Francofoniei. Patronatul Concordia, de exemplu, este prezent în Alianța Patronatelor Francofone.
România participă la târguri, expoziții francofone cu companii românești care să stimuleze parteneriatele economice. România este deja activă în cadrul Francofoniei și această candidatură arată interesul României de a se implica și mai mult, proactiv, inclusiv la nivel politic, în a seta agenda Francofoniei. Și, de fapt, asta facem cu această candidatură, cu temele pe care le punem pe masă, cu promovarea acestor idei.
România contribuie la setarea agendei Francofoniei ca organizație multilaterală.
CaleaEuropeană.ro: România are o istorie atât de câteva succese, pentru că știm că este o temă prezentă în spațiu public, candidând pentru diferite funcții internaționale de prestigiu, dar și câteva exemple de eșecuri. Ați spus parțial ce ar câștiga România dacă ar obține prin vot șefia aceste instituții pentru candidatul său, pentru dumneavoastră. Dar cum veți face ca mandatul, în cazul în care îl veți primi, să fie perceput ca fiind în interesul întregii Francofonii și nu neapărat ca o extensie a politicei externe românești?
Dacian Cioloș: În primul rând, așa cum am spus, faptul că provin din România îmi dă un anumit profil. Și această candidatură, așa cum am spus, este promovată de România, de o echipă. Evident, e și interesul României de a fi mai prezentă, inclusiv în anumite zone în care e mai puțin reprezentată diplomatic sau economic, inclusiv în Africa sau Asia.
România s-a concentrat foarte mult în ultimele decenii pe relații bilaterale în zona europeană și în zona atlantică. E o oportunitate și această candidatură și perspectiva obținerea acestei poziții de prezență mai activă și diplomatic și economic în spații cu potențial de creștere economică foarte mare, în care România a fost mai puțin prezentă. Acum, dincolo de asta, evident că dacă voi fi ales secretar general, acolo voi reprezenta interesele întregii Francofonii.
Și e suficient pentru cineva să se uite la programul meu și să vadă că el face referire la specificități ale tuturor regiunilor din Francofonie și nu doar la obiective ale României sau ale Europei. O viziune pentru 2030 pentru o organizație multilaterală reprezentată pe toate continentele, care are potențialul de a îmbunătăți relațiile dintre aceste state, de a întări cooperarea economică utilizând limba franceză ca instrument de legătură între aceste state. Și cred că inclusiv experiența mea de până acum arată că eu am lucrat în medii multilaterale, în medii internaționale, în care am reprezentat interesele tuturor statelor pentru care trebuia să lucrez.
Și la nivel european, și în Comisia Europeană, și în Parlamentul European. Deci știu ce înseamnă să nu-ți uiți rădăcinile, dar în același timp să lucrezi în interesul unei comunități tocmai pentru a-ți întări credibilitatea și a întări inclusiv credibilitatea statului din care provin și încă e capabil să ofere oameni pregătiți, pentru că nu sunt singur. Sunt și alți români care reprezintă România sau care au fost susținuți de România în organizații internaționale, care au avut mandate sau care au mandate în curs.
Și așa cum am spus, cred că e important și pentru România ca acești români să fie credibili și să fie apreciați acolo unde își fac treaba, așa cum prevede responsabilitatea postului pe care îl asumă.
CaleaEuropeană.ro: Domnule Cioloș, o ultimă întrebare. Într-adevăr, alegerea secretarului general al Francofoniei implică un vot politic, deci este o negociere politică. Ați avut deja ocazia să discutați direct cu reprezentanții mai multor state în vizitele pe care le-ați făcut, iar până la sommet-ul din Cambodgia, din luna noiembrie, mai este timp pentru negocieri politice. Care este în final mesajul pe care vreți să-l transmită candidatura dumneavoastră celor care încă nu s-au decis cum să-și exprime votul în noiembrie?
Dacian Cioloș: E mesajul unei candidaturi care își dorește să contribuie la întărirea prezenței Francofoniei pe plan internațional, care să contribuie la construirea unei Francofonii utile pentru fiecare stat. Toate statele din Francofonie, conform Cartei Francofoniei, au drepturi egale și e important ca acest lucru să se simte și în practică. O candidatură care își dorește să amelioreze guvernanța acestei organizații internaționale lucrând în parteneriat atât cu statele membre cât și cu ceilalți operatori din rețeaua Francofoniei și un candidat care dorește să-și pună în valoare experiența și cunoștințele pentru Francofonie, pentru că el însuși este un produs în mare parte al francofoniei.
Eu am avut ocazia să studiez în limba franceză. Asta mi-a deschis perspective de implicare la nivel internațional, inclusiv profesional, administrativ. Am acumulat deci, o experiență pornind de la această oportunitate de a avea acces la limba franceză și acum această experiență doresc să o pun în valoare.
Asta e profilul candidaturii mele pe care încerc să îl promovez și în acest sens dorința mea este să lucrez cu toate statele de pe toate continentele, nu doar cele mai vizibile sau cele mai implicate la nivel de contribuții sau ca pondere a numărului voturilor. Sunt state francofone din Oceania care așteaptă mult de la Francofonie. Sunt state din zona Orientului Mijlociu,
la fel, active; sunt state care nu sunt membre cu drept de vot, dar sunt membre ale Francofoniei și își doresc o organizație activă. Asta propun eu și, evident, cu toată experiența pe care o am, a cea de fost prim-ministru, de fost comisar european, de fost ministru sau parlamentar european, cred că poate să fie utilă organizației în stadiul în care se află și date fiind așteptările pe care statele membre și comunitățile francofone le proiectează pentru viitor.
CaleaEuropeană.ro: Domnule Dacian Cioloș, candidat din partea României pentru funcția de Secretar general al Francofoniei, mulțumim pentru acest interviu pentru Calea Europeană și mult succes!
Dacian Cioloș: Mulțumesc și eu pentru oportunitate!
