Președintele american Donald Trump a anunțat, în discursul susținut marți la Adunarea Generală a ONU, un nou acord de securitate între Statele Unite, Danemarca și Groenlanda, prin care Washingtonul își extinde semnificativ prezența militară în teritoriul arctic și obține un rol permanent în asigurarea securității acestuia. Acordul, semnat ulterior la New York de Trump, premierul danez Mette Frederiksen și premierul Groenlandei Jens-Frederik Nielsen, prevede inclusiv construirea a două baze militare americane „foarte importante”, la Narsarsuaq și Mestersvig, precum și modernizarea și extinderea activităților americane la baza spațială Pituffik.
În același timp, documentul reafirmă explicit suveranitatea și integritatea teritorială a Regatului Danemarcei și recunoaște dreptul poporului groenlandez la autodeterminare, iar Groenlanda rămâne parte a Regatului Danemarcei, relatează The Guardian.
Acordul marchează astfel o schimbare importantă în configurația militară a Arcticii, dar și o încercare de a închide criza politică declanșată după ce Trump a insistat în repetate rânduri că Statele Unite au nevoie să preia controlul asupra Groenlandei, inclusiv prin amenințări cu folosirea forței.
Trump, la ONU: „frontiera nordică” și „un acord fără precedent”
În discursul său de la ONU, Trump a prezentat acordul drept o soluție strategică pentru securitatea Americii de Nord și a Europei.
Referindu-se la ceea ce a numit „frontiera nordică”, o formulare folosită de această dată pentru Groenlanda, Trump a spus că Statele Unite au ajuns la „un acord fără precedent” cu Regatul Danemarcei, pe care l-a descris drept „o țară incredibilă și frumoasă”.
Președintele american a afirmat că acordul, care urma să fie semnat oficial imediat după discurs, „oferă SUA control permanent asupra securității și tuturor nevoilor de pe acel teritoriu”.
„Vom avea capacitatea deplină de a face ceea ce este necesar pentru a apăra continentul american, dar și Europa și alte regiuni”, a declarat Trump.
El a adăugat că „niciun adversar al SUA nu va mai avea voie vreodată să își stabilească o prezență militară în Groenlanda sau să facă investiții sensibile acolo fără aprobarea noastră expresă, în scris”.
Trump a anunțat apoi una dintre cele mai importante prevederi militare ale acordului: Statele Unite vor construi două baze militare „foarte importante” în Groenlanda.
„Prin extinderea prezenței Americii în Arctica și Atlanticul de Nord, acest acord protejează, de asemenea, Europa, pe lângă America, și le oferă o protecție mult mai mare”, a spus președintele american.
Ceremonia de semnare: Trump vorbește despre o „relație extraordinară”
După discursul de la ONU, Trump, Frederiksen și Nielsen au participat la ceremonia de semnare a acordului trilateral.
Trump a descris procesul de negociere drept „o călătorie extraordinară, alături de oameni extraordinari”, referindu-se la premierii Danemarcei și Groenlandei.
„Vom avea o relație extraordinară, o relație sigură”, a spus Trump.
El le-a mulțumit celor doi lideri pentru acord și a afirmat că părțile vor lucra „foarte intens” pentru punerea acestuia în aplicare.
Președintele american a spus că acordul a fost „de mult timp în pregătire”, „de multe decenii, probabil de secole”, și că va fi „extraordinar pentru Europa, pentru SUA și pentru toată lumea”.
Mette Frederiksen: „Un acord care poate dura pentru totdeauna”
Premierul danez Mette Frederiksen a prezentat acordul drept o etapă majoră în cooperarea dintre Danemarca, Groenlanda și Statele Unite și a insistat asupra caracterului său transatlantic.
„Danemarca și-a respectat întotdeauna cuvântul” și a fost un aliat al Statelor Unite, a afirmat Frederiksen.
Ea a spus că acordul semnat este „un acord și mai amplu și mai bun, un acord care poate dura pentru totdeauna”.
„Acest acord este bun pentru Statele Unite. Este bun pentru Groenlanda, pentru Danemarca, pentru Alianța NATO și, prin urmare, este bun și pentru Europa”, a spus premierul danez.
Frederiksen a insistat asupra dimensiunii de securitate și descurajare. „Cu alte cuvinte, ne consolidăm securitatea comună, ne întărim descurajarea comună, le arătăm adversarilor noștri cine suntem și facem toate acestea împreună”, a evidențiat premierul danez.
Ea a precizat că niciun adversar nu va avea voie să obțină „controlul sau o influență semnificativă în Groenlanda” și a subliniat că acordul „subliniază importanța Alianței NATO”.
În același timp, Frederiksen a ținut să marcheze limitele acordului în ceea ce privește statutul Groenlandei.
Ea a spus că documentul „recunoaște contribuțiile istorice definitorii și contribuțiile actuale ale SUA la securitatea și apărarea Groenlandei”, dar și că „respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Regatului Danemarcei, precum și dreptul Groenlandei la autodeterminare”.
„Cred că toată lumea știe că trăim vremuri dificile, în care trebuie să ne demonstrăm forța. Dacă ne lăsăm divizați în calitate de aliați, atunci le facem un serviciu adversarilor noștri. Vom face tot ce putem pentru a împiedica acest lucru”, a declarat premierul danez.
Jens-Frederik Nielsen: „Acesta nu este doar un acord despre noi, ci un acord încheiat împreună cu noi”
Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a descris ziua semnării drept „o zi foarte importantă pentru securitatea noastră”, subliniind că acordul se bazează pe 85 de ani de cooperare în domeniul securității, încă de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Nielsen a făcut însă o precizare importantă privind poziția Groenlandei în procesul de negociere.
„Acesta nu este doar un acord despre noi, ci un acord încheiat împreună cu noi”, a punctat el, insistând că documentul ține cont de „poporul Groenlandei, drepturile noastre, mijloacele noastre de trai și dezvoltarea țării noastre”.
Nielsen a reiterat, de asemenea, angajamentul Groenlandei față de NATO. „Suntem, am fost și vom rămâne un prieten ferm al Statelor Unite și parte a alianței occidentale. Securitatea voastră este securitatea noastră, iar securitatea noastră este securitatea voastră”, a adăugat premierul groenlandez, descriind acordul drept un „acord câștigător pentru toate cele trei părți”.
Ce conține concret acordul
Potrivit The Guardian, textul acordului aduce mai multe clarificări importante privind prezența militară americană și regimul de securitate din Groenlanda.
Agreement between Greenland, Denmark and the United States pic.twitter.com/PS0PUruOXz
— Statsministeriet (@Statsmin) September 22, 2026
1. Suveranitatea Danemarcei este reafirmată explicit
Documentul conține o prevedere expresă privind „reafirmarea suveranității și integrității teritoriale a Regatului Danemarcei” și recunoaște că poporul Groenlandei constituie un popor în sensul dreptului internațional, cu dreptul la autodeterminare.
Prin urmare, acordul nu transferă Groenlanda către Statele Unite și nu modifică formal statutul său teritorial.
2. Două noi baze militare americane
SUA vor „moderniza și extinde activitățile” de la Pituffik Space Base, instalația vizitată de vicepreședintele JD Vance anul trecut.
În plus, acordul prevede stabilirea unor baze militare americane la:
- Narsarsuaq, în sudul Groenlandei, unde SUA au avut deja o bază militară în perioada Războiului Rece;
- Mestersvig, în estul Groenlandei.
Modalitățile și detaliile tehnice urmează să fie convenite de părți.
3. SUA pot crea zone de apărare suplimentare
Textul acordului prevede că Statele Unite pot înființa zone de apărare suplimentare în Groenlanda și își pot consolida operațiunile sau facilitățile militare.
Acordul extinde astfel cadrul juridic pentru prezența militară americană dincolo de instalațiile deja existente.
4. Libertate extinsă de operare pentru aeronavele americane
O altă prevedere stipulează că aeronavele americane pot „survola și ateriza pe orice teritoriu din Groenlanda”, inclusiv în raport cu apele teritoriale.
5. Posibilitatea unor instalații militare fără personal
Danemarca și Groenlanda au convenit să analizeze, prin proceduri guvernamentale accelerate, solicitările privind înființarea unor instalații militare americane fără personal, în afara zonelor de apărare existente.
6. Statele non-NATO nu vor putea avea baze militare în Groenlanda
Una dintre cele mai importante prevederi geopolitice ale acordului spune că niciun stat care nu este membru NATO nu va putea să își stabilească propriile instalații militare, cu sau fără personal, în Groenlanda.
De asemenea, astfel de state nu vor putea menține o prezență permanentă a forțelor militare în Groenlanda, cu excepția situației în care părțile acordului convin altfel.
Prevederea formalizează una dintre principalele preocupări strategice exprimate de Washington în legătură cu Arctica: împiedicarea stabilirii unei prezențe militare rivale în Groenlanda.
7. Investițiile străine considerate o amenințare pentru securitate
Acordul introduce și restricții privind investițiile provenite din state care nu sunt membre NATO sau din țări partenere.
Aceste investiții nu ar trebui să permită „controlul, influența semnificativă sau accesul la informații care nu sunt publice” într-un mod care ar putea constitui o amenințare la adresa securității naționale sau a ordinii publice.
Prevederea este relevantă în special în contextul preocupărilor SUA privind China și Rusia. Documentul include, separat, și cooperarea pentru combaterea amenințărilor de spionaj.
8. Acordul nu are o dată de expirare
Documentul nu stabilește o dată de încheiere și ia în calcul inclusiv scenarii politice viitoare, între care eventuala independență a Groenlandei.
Într-un astfel de scenariu, acordul prevede că o Groenlandă independentă ar trebui „să accepte să rămână în NATO” și să continue aranjamentele stabilite prin tratat.
Această prevedere este una dintre cele mai relevante pe termen lung, deoarece acordul încearcă să stabilească un cadru de securitate care să continue să funcționeze chiar dacă statutul constituțional al Groenlandei s-ar modifica în viitor.
De la criză la un nou aranjament de securitate în Arctica
Acordul semnat la New York vine după luni de tensiuni între Washington și Copenhaga.
De la revenirea la Casa Albă, anul trecut, Trump a făcut presiuni asupra Danemarcei pentru a vinde Groenlanda Statelor Unite și chiar a amenințat că va prelua insula prin forță, insistând că aceasta este esențială pentru securitatea SUA. Danemarca și Groenlanda au declarat în repetate rânduri că insula nu este de vânzare.
Groenlanda este un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei și are o importanță strategică majoră datorită poziției sale între America de Nord, Europa și Arctica. SUA au menținut deja de decenii o prezență militară pe insulă, iar Pituffik Space Base are un rol în avertizarea și apărarea antirachetă și în supravegherea spațială.
Discuțiile privind Groenlanda au atins un punct alarmant de tensiune la începutul anului. Liderii lumii reuniți la Forumul Economic Mondial de la Davos s-au văzut nevoiți să gestioneze o criză transatlantică de proporții, declanșată prin decizia președintelui SUA de a impune tarife vamale de 10% împotriva a opt țări europene de la data de 1 februarie, cu sporirea lor la 25% începând cu 1 iunie, până „în momentul în care se ajunge la un acord pentru achiziția completă și totală a Groenlandei” de către Statele Unite, obiectiv respins cu fermitate de europeni. Trump a escaladat o criză diplomatică și comercială legată de Groenlanda, vizând Danemarca, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda, Norvegia, Suedia și Finlanda, țări care au răspuns apelului Copenhagăi de a trimite militari ca parte a unui exercițiu militar în zona arctică.
Pe acest fond, liderii celor 27 de guverne ale Uniunii Europene s-au reunit pe 22 ianuarie, pentru a discuta un răspuns la amenințările președintelui american Donald Trump de a prelua Groenlanda și au luat în calcul aplicarea unor tarife în valoare de 93 de miliarde de euro asupra Statelor Unite sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața europeană. Totodată, Parlamentul European a înghețat procedurile de adoptare a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite „până când SUA reia o cale de cooperare, nu de confruntare”. La Davos însă, Donald Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au convenit premisele unui acord privind securitatea arctică.
Noul acord nu transferă suveranitatea Groenlandei către Statele Unite. În schimb, el creează un cadru mult mai explicit pentru extinderea prezenței militare americane, pentru limitarea accesului militar și economic al statelor din afara NATO și pentru consolidarea cooperării de securitate în Arctica și Atlanticul de Nord.
Pentru Washington, documentul răspunde astfel obiectivului declarat de a împiedica apariția unei prezențe militare sau a unei influențe strategice rivale în Groenlanda. Pentru Copenhaga și Nuuk, acordul reafirmă în mod explicit că această consolidare a securității se realizează în cadrul suveranității daneze și cu recunoașterea dreptului Groenlandei la autodeterminare.
În acest sens, semnarea acordului reprezintă atât o extindere a amprentei militare americane în Arctica, cât și un nou aranjament politic și de securitate între trei actori care, în urmă cu doar câteva luni, se aflau în centrul uneia dintre cele mai tensionate dispute din interiorul Alianței Nord-Atlantice.