Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat miercuri, la Davos, că a fost stabilit cadrul unui posibil acord viitor privind Groenlanda și întreaga regiune arctică, în urma unei întâlniri pe care a descris-o drept „foarte productivă” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Declarația a fost făcută într-un mesaj public semnat de liderul de la Casa Albă pe rețeaua sa socială Truth Social, în care acesta a subliniat implicațiile strategice ale înțelegerii pentru SUA și pentru Alianța Nord-Atlantică.
Donald Trump a afirmat că „în urma unei întâlniri foarte productive pe care am avut-o cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, am stabilit cadrul unui viitor acord cu privire la Groenlanda și, de fapt, la întreaga regiune arctică”.
Potrivit președintelui american, soluția aflată în discuție ar avea beneficii largi, el precizând că „această soluție, dacă va fi finalizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate statele NATO”.
În mesajul său, Donald Trump a legat în mod direct acest cadru de înțelegere de decizia de a renunța la măsuri comerciale anunțate anterior, precizând că „pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care erau programate să intre în vigoare la 1 februarie”.
Președintele SUA a mai arătat că negocierile nu se limitează la aspectele generale ale viitorului acord, ci includ și discuții suplimentare despre un proiect denumit Golden Dome (Cupola de Aur), în legătură cu Groenlanda. „Au loc discuții suplimentare cu privire la Golden Dome (Cupola de Aur), în ceea ce privește Groenlanda”, a transmis Donald Trump, adăugând că „informații suplimentare vor fi puse la dispoziție pe măsură ce discuțiile avansează”.
În ceea ce privește gestionarea procesului de negociere, liderul american a anunțat o echipă de rang înalt care va avea responsabilitatea directă a discuțiilor. Donald Trump a precizat că „vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, emisarul special Steve Witkoff și alți responsabili, după cum va fi necesar, vor fi responsabili de negocieri”, subliniind totodată că „ei îmi vor raporta direct mie”.
Participând anterior la un panel de discuții consacrat securității europene în cadrul Forumului, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că încearcă să reducă tensiunile cu Statele Unite în legătură cu Groenlanda „în culise” și prin „diplomație atentă”, subliniind că evită în mod deliberat comentariile publice pe acest subiect.
„Nu voi comenta acest lucru, dar vă pot asigura că, în cele din urmă, singura modalitate de a aborda această problemă este printr-o diplomație atentă. Puteți fi siguri că lucrez la această problemă în culise, dar nu o pot face public. Îmi pare foarte rău. Niciun comentariu despre Groenlanda”, a afirmat Rutte în cadrul unui panel despre apărarea europeană organizat în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, în Elveția.
Totodată, Mark Rutte a arătat că preocupările exprimate de președintele american Donald Trump și de alți lideri sunt justificate în ceea ce privește securitatea regiunii arctice. „Președintele Trump și alți lideri au dreptate. Trebuie să facem mai mult acolo. Trebuie să protejăm Arctica împotriva influenței rusești și chineze. Lucrăm la asta, asigurându-ne că vom apăra împreună regiunea arctică”, a afirmat secretarul general al NATO.
La o zi după marcarea unui an de la revenirea la Casa Albă, Trump a susținut miercuri un discurs la Forumul Economic Mondial de la Davos, în care a exclus în mod clar folosirea forței pentru a prelua Groenlanda și a criticat dur Europa și aliații Statelor Unite, evidențiind ceea ce consideră a fi lipsa de recunoștință a aliaților NATO și punând la îndoială angajamentul aliaților de a fi alături de Statele Unite, deși acest lucru s-a întâmplat în 2001 prin activarea articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic. El i-a ironizat pe președintele francez Emmanuel Macron și pe prim-ministrul canadian Mark Carney pentru discursurile susținute pe scena de la Davos cu o zi în urmă.
„Probabil nu vom obține nimic decât dacă aș decide să folosesc o putere și o forță excesive, caz în care am fi de neoprit. Dar nu voi face asta“, a declarat Trump referindu-se la Groenlanda, înainte întrebând retoric audiența dacă ar trebui să abordeze chestiunea insulei arctice pe care dorește să o preia din considerente de “securitate națională și internațională”.
„Oamenii au crezut că voi folosi forța. Nu trebuie să folosesc forța. Nu vreau să folosesc forța. Nu voi folosi forța. Tot ce cer Statele Unite este un loc numit Groenlanda“, a continuat liderul de la Casa Albă, sugerând că intenționa să nu abordeze subiectul care a tensionat relația transatlantică.
Trump și-a început pasajul referitor la Groenlanda cu un mesaj afabil. „Am un respect enorm pentru poporul din Groenlanda și pentru poporul din Danemarca. Dar fiecare membru NATO are obligația de a-și apăra propriul teritoriu“, a spus el, insistând totuși că nimeni nu poate securiza Groenlanda în afară de Statele Unite.
Liderii lumii reuniți la Forumul Economic Mondial de la Davos s-au văzut zilele acestea nevoiți să gestioneze o criză transatlantică de proporții, declanșată prin decizia președintelui SUA de a impune tarife vamale de 10% împotriva a opt țări europene de la data de 1 februarie, cu sporirea lor la 25% începând cu 1 iunie, până „în momentul în care se ajunge la un acord pentru achiziția completă și totală a Groenlandei” de către Statele Unite, obiectiv respins cu fermitate de europeni. Trump a escaladat o criză diplomatică și comercială legată de Groenlanda, vizând Danemarca, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda, Norvegia, Suedia și Finlanda, țări care au răspuns apelului Copenhagăi de a trimite militari ca parte a unui exercițiu militar în zona arctică.
Pe acest fond, liderii celor 27 de guverne ale Uniunii Europene se vor reuni pe 22 ianuarie, pentru a discuta un răspuns la amenințările președintelui american Donald Trump de a prelua Groenlanda, în vreme ce ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene s-au întrunit de urgență la Bruxelles și au luat în calcul aplicarea unor tarife în valoare de 93 de miliarde de euro asupra Statelor Unite sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața europeană. Totodată, Parlamentul European a înghețat procedurile de adoptare a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite “până când SUA reia o cale de cooperare, nu de confruntare”.
