Președintele SUA, Donald Trump, a susținut miercuri un discurs la Forumul Economic Mondial de la Davos, în care a exclus în mod clar folosirea forței pentru a prelua Groenlanda și a criticat dur Europa și aliații Statelor Unite, evidențiind ceea ce consideră a fi lipsa de recunoștință a aliaților NATO și punând la îndoială angajamentul aliaților de a fi alături de Statele Unite, deși acest lucru s-a întâmplat în 2001 prin activarea articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic. El a criticat decizii greșite în domeniul energiei ale Germaniei și Marii Britanii și i-a ironizat pe președintele francez Emmanuel Macron și pe prim-ministrul canadian pentru discursurile susținute pe scena de la Davos cu o zi în urmă.
“Probabil nu vom obține nimic decât dacă aș decide să folosesc o putere și o forță excesive, caz în care am fi de neoprit. Dar nu voi face asta“, a declarat Trump referindu-se la Groenlanda, înainte întrebând retoric audiența dacă ar trebui să abordeze chestiunea insulei arctice pe care dorește să o preia din considerente de “securitate națională și internațională”.
“Oamenii au crezut că voi folosi forța. Nu trebuie să folosesc forța. Nu vreau să folosesc forța. Nu voi folosi forța. Tot ce cer Statele Unite este un loc numit Groenlanda“, a continuat liderul de la Casa Albă, sugerând că intenționa să nu abordeze subiectul care a tensionat relația transatlantică.
Trump și-a început pasajul referitor la Groenlanda cu un mesaj afabil. “Am un respect enorm pentru poporul din Groenlanda și pentru poporul din Danemarca. Dar fiecare membru NATO are obligația de a-și apăra propriul teritoriu“, a spus el, insistând totuși că nimeni nu poate securiza Groenlanda în afară de Statele Unite și că lumea a văzut acest lucru în Al Doilea Război Mondial, când “Danemarca a căzut în fața Germaniei după șase ore de luptă”.
Liderul american a întrebuințat acest exemplu pentru a aminti că Statele Unite s-au instalat în Groenlanda în Al Doilea Război Mondial pentru ca această insulă să nu fie preluată de Germania hitleristă și apoi, după război, au dat-o înapoi Danemarcei.
Astfel, în discursul său, liderul de la Casa Albă a susținut un fel de lecție revizionistă despre istoria celui de-Al Doilea Război Mondial, amintind că SUA au “salvat” Groenlanda când Danemarca a fost ocupată în câteva săptămâni de Germania nazistă și că nu ar fi trebuit să renunțe niciodată la ea.
“Atunci am fost obligați să trimitem propriile noastre forțe pentru a apăra teritoriul Groenlandei, cu mari costuri și cheltuieli”, a precizat Trump, instalând baze militare pe această “mare și frumoasă bucată de gheață”.
Dacă nu ar fi fost intervenția americană în Al Doilea Război Mondial, participanții de la Davos ar fi vorbit cu toții “germană, și poate puțin japoneză”, a mai spus Donald Trump în discursul său, insistând asupra forței inegalabilă a Americii, probată în operațiunea din Venezuela cu arme nemaivăzute care au neutralizat forțele de ordine de la Caracas.
Preluarea insulei, pe care a descris-o ca fiind “neapărată”, a fost, potrivit lui, o necesitate strategică pentru Washington. “Doar Statele Unite pot proteja această… uriașă bucată de gheață, o pot dezvolta și îmbunătăți. Pot zice NU și noi vom ține minte!“, a afirmat el, accentuând că insula arctică face parte din America de Nord și din Emisfera Vestică, care este în controlul Statelor Unite.
Astfel, președintele american a dat înapoi și a asigurat că nu va folosi forța pentru a prelua insula arctică, pe care a descris-o drept o “uriașă bucată de gheață” pe care numai SUA o pot proteja, motivele fiind legate de “securitate națională și internațională” și nu de resursele Groenlandei. De altfel, în partea de discurs axată pe tensiunea transatlantică legată de Arctica președintele SUA s-a referit la dimensiunea de securitate legată de Groenlanda și a respins teoria cu pământurile rare
“Groenlanda este un teritoriu vast, aproape în întregime nelocuit și nedezvoltat, aflat neapărat într-o poziție strategică esențială între Statele Unite, Rusia și China, și care se află practic fără apărare. (…) Toată lumea vorbește despre minerale. Nu există pământuri rare. Nu există așa ceva ca pământuri rare. Există procesare rară, dar pământurile rare sunt atât de răspândite încât, pentru a ajunge la ele aici, trebuie să străbați sute de metri de gheață. Acesta nu este motivul pentru care avem nevoie de Groenlanda. Avem nevoie de ea din motive de securitate națională strategică și de securitate internațională. Această insulă uriașă, nesecurizată, face de fapt parte din America de Nord, pe frontiera nordică a emisferei vestice. Acesta este teritoriul nostru. Prin urmare, reprezintă un interes fundamental de securitate națională al Statelor Unite ale Americii și, de fapt, de sute de ani politica noastră a fost să prevenim pătrunderea amenințărilor externe în emisfera noastră, lucru pe care l-am făcut cu mare succes”, a explicat Trump.
Liderii lumii reuniți la Forumul Economic Mondial de la Davos se văd nevoiți să gestioneze o criză transatlantică de proporții, declanșată prin decizia președintelui SUA de a impune tarife vamale de 10% împotriva a opt țări europene de la data de 1 februarie, cu sporirea lor la 25% începând cu 1 iunie, până „în momentul în care se ajunge la un acord pentru achiziția completă și totală a Groenlandei” de către Statele Unite, obiectiv respins cu fermitate de europeni. Trump a escaladat o criză diplomatică și comercială legată de Groenlanda, vizând Danemarca, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda, Norvegia, Suedia și Finlanda, țări care au răspuns apelului Copenhagăi de a trimite militari ca parte a unui exercițiu militar în zona arctică.
În discursul său, președintele a criticat Europa pentru politica energetică, în special Regatul Unit și Germania. Astfel, după ce a lăudat economia SUA, Donald Trump a criticat “anumite locuri din Europa, despre care a spus că “nu mai sunt recognoscibile”.
“Putem discuta despre asta, dar nu există niciun argument. Prietenii se întorc din diferite locuri. Nu vreau să insult pe nimeni și să spun că nu mai recunosc acele locuri. Și nu într-un sens pozitiv. Ci într-un sens foarte negativ. Iubesc Europa și vreau să văd Europa prosperând. Dar nu merge în direcția bună”, a adăugat el.
Creșterea constantă a cheltuielilor guvernamentale și „migrația în masă necontrolată” sunt, potrivit lui Trump, principalii factori ai acestui declin.
Despre Marea Britanie a spus că, deși dispune de rezerve impresionante în Marea Nordului, acestea nu sunt exploatate, ceea ce duce la energie scumpă și insuficientă. În privința Germaniei, Trump a afirmat că țara produce cu 22% mai puțină electricitate decât în 2017 și a catalogat turbinele eoliene ca un eșec.
Trump a atras atenția și asupra responsabilității Europei în conflictul din Ucraina. “Marele și frumosul Ocean Atlantic înseamnă că responsabilitatea de a găsi o soluție pentru războiul Rusiei revine Europei, nu Statelor Unite. Noi nu avem nimic de-a face cu asta”, a explicat președintele.
El a mai criticat nivelul de recunoștință al aliaților. “Ce obțin Statele Unite din toată această muncă? În afară de moarte, distrugere și sume uriașe de bani care ajung la oameni care nu apreciază ceea ce facem? Nu apreciază ceea ce facem. Vorbesc despre NATO, vorbesc despre Europa”, a spus Trump.
Președintele american a ironizat și prezența președintelui francez Emmanuel Macron cu ochelari de soare, atribuiți unei probleme la ochi, și a transmis că Canada există datorită Statelor Unite, într-un mesaj direct către Ottawa după discursul premierului canadian Mark Carney de la Forumul Economic Mondial. “Canada există datorită Statelor Unite. Să ții minte asta, Mark, data viitoare când faci declarațiile tale”, a mai punctat el.
Într-un discurs în care a criticat ceea ce el și strategia de securitate a Statelor Unite numește “declinul civilizațional” al Europei, a pus la îndoială angajamentul NATO de a veni în sprijinul Statelor Unite și a reluat pretențiile teritoriale legate de Groenlanda, dar fără utilizarea forței, liderul american a ales să-și încheie discursul cu un apel ca Occidentul, respectiv America și Europa, să devină mai puternice.
“Explozia de prosperitate și progres care a construit Occidentul nu a venit din codurile noastre fiscale. A venit, în cele din urmă, din cultura noastră foarte specială. Aceasta este moștenirea prețioasă pe care America și Europa o au în comun. O împărtășim. Dar trebuie să o menținem puternică. Trebuie să devenim mai puternici, mai de succes și mai prosperi ca niciodată. Trebuie să apăram acea cultură și să redescoperim spiritul care a ridicat Occidentul din adâncurile Evului Mediu până la vârful realizărilor umane”, a conchis Trump, un discurs turbulent.
