Comitetul European pentru Drepturi Sociale (CEDS) a publicat evaluarea sa privire la performanțele țărilor semnatare ale Cartei Sociale Europene în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor.
Carta Socială Europeană este tratatul fundamental al Consiliului Europei care garantează drepturile sociale și economice fundamentale, complementar Convenției europene a drepturilor omului, care se referă la drepturile civile și politice.
Aceasta garantează o gamă largă de drepturi ale omului legate de ocuparea forței de muncă, locuință, sănătate, educație, protecție socială și bunăstare.
Carta pune un accent special pe protecția persoanelor vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, copiii, persoanele cu handicap și migranții. Ea prevede că exercitarea drepturilor menționate mai sus trebuie garantată fără discriminare.
Concluziile publicate de Comitetul European pentru Dreptul sociale (CEDS) se concentrează pe dispoziții specifice referitoare la condiții de muncă echitabile, condiții de muncă sigure și sănătoase, remunerație echitabilă, dreptul de organizare și de negociere colectivă și egalitatea de șanse între femei și bărbați în domeniul ocupării forței de muncă.
Documentul relevă deficiențe în garantarea drepturilor muncii în multe țări europene, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În cadrul procedurii de raportare, CEDS a adoptat 213 concluzii – 42 de concluzii de conformitate cu Carta și 171 de concluzii de neconformitate privind: Andorra, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Danemarca, Estonia, Georgia, Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Republica Moldova, Muntenegru, Țările de Jos în ceea ce privește Curaçao, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Republica Slovacă, Turcia, Ucraina și Regatul Unit.
„În ciuda unor semne de progres, Comitetul este foarte îngrijorat de drumul lung care mai trebuie parcurs în multe state semnatare în ceea ce privește garantarea drepturilor fundamentale legate de muncă, protejate de Carta Socială Europeană. Concluziile Comitetului din 2025 arată clar că printre provocările semnificative actuale se numără programul de lucru excesiv, obstacolele în calea negocierii colective eficiente, garanțiile inadecvate pentru anumite tipuri de locuri de muncă (cele din economia gig sau platformă; telemunca; locurile de muncă care necesită o atenție intensă sau performanțe ridicate) și inegalitatea salarială între femei și bărbați”, a semnalat Aoife Nolan, președinta Comitetului european pentru drepturi sociale.
Care sunt concluziile pentru România?
Carta Socială Europeană (revizuită) a fost ratificată de România la 7 mai 1999. Termenul limită pentru prezentarea celui de-al 23-lea raport privind aplicarea acestui tratat în fața Consiliului Europei era 31 decembrie 2024, iar România l-a prezentat la 29 ianuarie 2025.
La 9 iulie 2025, a fost adresată Guvernului o scrisoare prin care se solicitau informații suplimentare cu privire la:
- Articolul 2 – Dreptul la condiții de muncă echitabile, Alineatul 1 – Program de lucru rezonabil
- Articolul 3 – Dreptul la condiții de muncă sigure și sănătoase (Alineatele 1 și 2 – Reglementări privind siguranța și sănătatea, Alineatul 3 – Aplicarea normelor de securitate și sănătate)
- Articolul 4 – Dreptul la o remunerație echitabilă, Alineatul 3 – Nediscriminarea între femei și bărbați în ceea ce privește remunerația
- Articolul 6 – Dreptul la negociere colectivă, Alineatul 2 – Proceduri de negociere
Guvernul a transmis răspunsul său la 29 august 2025.
Raportul de țară se referă la 10 situații și conține:
A. Două concluzii de conformitate:
- Articolul 2 – Dreptul la condiții de muncă echitabile, Alineatul 1 – Program de lucru rezonabil
- Articolul 6 – Dreptul la negociere colectivă, Alineatul 1 – Consultare comună
B. Opt concluzii de neconformitate:
- Articolul 3, Alineatul 1. Comitetul concluzionează că situația din România nu este conformă cu articolul 3 alineatul (1) din Cartă, pe motiv că nu s-a stabilit existența unor politici naționale privind riscurile psiho-sociale sau riscurile noi și emergente legate de următoarele tipuri de muncă: economia gig sau economia platformelor; locurile de muncă care necesită o atenție intensă sau performanțe ridicate; locurile de muncă legate de stres sau de situații traumatice la locul de muncă.
- Articolul 3, Alineatul 2. Comitetul concluzionează că situația din România nu este conformă cu articolul 3 alineatul (2) din Cartă, pe motiv că: lucrătorii nu au dreptul de a se deconecta; nu s-a stabilit că lucrătorii independenți sunt protejați de normele privind sănătatea și securitatea în muncă; nu s-a stabilit că lucrătorii casnici sunt protejați de normele din sectorul sănătății și cel al securității în muncă.
- Articolul 3, Alineatul 3. La acest capitol, Comitetul European pentru Drepturi Sociale arată România nu a demonstrat că a luat măsuri pentru a asigura supravegherea punerii în aplicare a reglementărilor în materie de sănătate și siguranță referitoare la următoarele categorii de lucrători: lucrătorii casnici; lucrătorii de pe platformele digitale; lucrătorii detașați; lucrătorii angajați prin subcontractare; lucrătorii independenți.
- Articolul 4, Alineatul 3. CEDS arată care România nu s-a conformat acestui articol pentru că: parametrii pentru stabilirea valorii egale nu sunt prevăzuți nici în legislație, nici în jurisprudență; nu există sisteme de clasificare a locurilor de muncă neutre din punct de vedere al genului în sectorul public sau privat; nu s-a stabilit că s-au înregistrat progrese măsurabile în reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați pe piața muncii.
- Articolul 5 – Dreptul la asociere. Comitetul concluzionează că situația din România nu este conformă cu articolul 5 din Cartă, pe motiv că: nu s-a stabilit că au fost luate măsuri pentru a încuraja sau consolida libertatea pozitivă de asociere a lucrătorilor, în special în sectoarele care au în mod tradițional o rată scăzută de sindicalizare sau în sectoarele noi; cerința ca sindicatul, pentru a fi reprezentativ, să acopere cel puțin 35 % din numărul total de angajați/lucrători aflați într-o relație legală de muncă la nivel de unitate este excesivă; nu s-a stabilit că membrilor forțelor armate li se garantează dreptul de organizare.
- Articolul 6, Alineatul 2. Comitetul concluzionează că situația din România nu este conformă cu articolul 6 alineatul (2) din Cartă, pe motivul suspendării prin decret a contractelor colective deja negociate cu lucrătorii din întreprinderile de stat.
- Articolul 6, Alineatul 4. Comitetul European pentru Drepturi Sociale arată cauzele de neconformitate: polițiștilor li se neagă dreptul la grevă; membrilor forțelor armate li se refuză dreptul la grevă și nu s-a stabilit că există alte mijloace prin care membrii forțelor armate pot negocia în mod eficient termenii și condițiile de angajare, inclusiv remunerația.
- Articolul 20 – Dreptul la egalitate de şanse şi de tratament în materie de angajare şi profesie, fără discriminare în funcție de sex. Rata de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor rămâne scăzută și nu s-au înregistrat progrese măsurabile, nu s-au înregistrat progrese măsurabile suficiente în promovarea parității efective în funcțiile de decizie, nu s-au înregistrat progrese măsurabile în promovarea reprezentării femeilor în consiliile de administrație ale celor mai mari companii cotate la bursă, arată Comitetul European pentru Drepturile Sociale în concluziile sale.
Următorul raport din partea României va fi prezentat la 31 decembrie 2026.
Care este situația globală?
Comitetul European pentru Drepturi Sociale a identificat probleme de neconformitate, în special:
- Programul de lucru excesiv: În mai multe state, unele sectoare profesionale permit în continuare un program de lucru săptămânal care depășește 60 de ore, punând în pericol sănătatea și siguranța lucrătorilor.
- Protecție inadecvată pentru categoriile vulnerabile de lucrători: multe state nu au extins încă protecția adecvată în materie de sănătate și siguranță la categoriile vulnerabile de lucrători, cum ar fi: lucrătorii de pe platformele digitale; telelucrătorii; lucrătorii detașați; lucrătorii angajați prin subcontractare; lucrătorii independenți; lucrătorii expuși la riscuri legate de mediu, cum ar fi schimbările climatice și poluarea.
- Diferența de remunerare între femei și bărbați și paritatea: În majoritatea statelor s-a observat persistența inegalităților de gen în ceea ce privește remunerarea și rolurile decizionale, înregistrându-se progrese măsurabile nesemnificative în reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați sau în creșterea reprezentării femeilor în consiliile de administrație ale companiilor.
- Obstacole în calea negocierilor colective eficiente: Obstacolele structurale și juridice continuă să împiedice acoperirea negocierilor colective și exercitarea dreptului la grevă în multe state. Printre obstacolele importante se numără interdicțiile generale aplicate funcționarilor publici și, mai specific, angajaților din serviciile de poliție și penitenciare, controlorilor de trafic aerian și lucrătorilor din sectorul sănătății.
- Eșecuri în abordarea riscurilor noi și emergente: În multe state s-a observat lipsa unor răspunsuri cuprinzătoare la riscurile psihosociale și legate de schimbările climatice la locul de muncă, care afectează în special lucrătorii vulnerabili care nu beneficiază de protecție juridică suficientă, inclusiv în ceea ce privește dreptul de a se deconecta.
Comitetul European pentru Drepturi Sociale încurajează statele părți să acționeze prompt în urma recomandărilor, să consolideze protecția tuturor lucrătorilor și să promoveze egalitatea și drepturile colective ca fundament al justiției sociale și al incluziunii în întreaga Europă.
