Premierul leton Andris Kulbergs vrea ca Bruxellesul să aloce 7 miliarde de euro pentru a ajuta Letonia să acopere costurile militare și economice generate de confruntarea cu Rusia, în condițiile în care presiunile cresc din cauza prețului pe care îl plătește țara pentru poziția sa fermă față de Moscova, relatează Politico Europe.
Banii ar urma să provină din următorul buget pe șapte ani al UE, prin intermediul unui nou Fond pentru competitivitate, și să compenseze creșterea cheltuielilor pentru apărare, precum și prăbușirea schimburilor comerciale cu Rusia de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, a declarat Kulbergs pentru Brussels Playbook, într-un interviu.
Suma, pe care Riga vrea să o primească suplimentar față de celelalte fonduri alocate deja țării, ar reprezenta aproape jumătate din cele 15,1 miliarde de euro pe care Letonia estimează că le va cheltui pentru apărare pe parcursul celor șapte ani ai viitorului buget european.
Solicitarea vine într-un moment sensibil. Letonia a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei din Europa și și-a majorat semnificativ cheltuielile pentru apărare după invazia pe scară largă a Rusiei, chiar dacă sancțiunile și prăbușirea schimburilor comerciale bilaterale au afectat puternic relațiile economice cu Rusia, care aveau în trecut o orientare puternică spre est. Însă, în perspectiva alegerilor naționale din 3 octombrie, partidele care susțin că Riga ar trebui să ceară mai mult în schimbul sancțiunilor și sprijinului militar acordat Ucrainei câștigă teren.
Comisia Europeană a propus o creștere substanțială a finanțării europene pentru apărare în cadrul bugetului UE pentru perioada 2028-2034, inclusiv un fond de 125,2 miliarde de euro pentru securitate, industria de apărare și spațiu, inclus în cadrul Fondului european pentru competitivitate. Banii sunt destinați finanțării unor proiecte la nivelul întregului bloc comunitar, nu acordării în avans a unei sume de 7 miliarde de euro pentru Letonia. În plus, întregul buget este în continuare supus negocierilor dintre guvernele statelor membre și Parlamentul European.
Kulbergs susține că Letonia merită un tratament special, deoarece se împrumută pentru a asigura securitatea unor țări aflate mult mai departe de linia frontului. „Ne ducem deficitul bugetar până la limita maximă (…) și, din această datorie, plătim (…) pentru apărarea întregii Europe”, a declarat premierul la sediul Cancelariei Guvernului.
O mare parte din cheltuielile militare ale Letoniei se întorc, în cele din urmă, către economiile mai bogate din Europa de Vest, a adăugat Kulbergs, indicând achizițiile de armament din Germania, Franța, Spania, Suedia și Țările de Jos. „Le alimentăm economiile”, a mai spus el.
În perspectiva unui nou pachet de sancțiuni, așteptat în toamnă, Kulbergs a cerut instituirea unei interdicții totale la nivelul UE privind acordarea vizelor pentru cetățenii ruși. În 2025, țările UE au acordat cetățenilor ruși peste 630.000 de vize.
În cadrul celui mai recent pachet de sancțiuni, Franța și Italia s-au opus unei interdicții generale pentru combatanții ruși, susținând că această chestiune ar trebui reglementată prin normele UE privind vizele, nu inclusă în pachetul de sancțiuni. În schimb, țările din nordul și estul Europei au cerut restricții mai dure. Compromisul final a creat baza juridică și politică pentru interzicerea accesului în UE al combatanților și foștilor combatanți ruși care au participat la război, lăsând însă la latitudinea statelor membre să decidă când va intra în vigoare interdicția.
„Suntem nebuni?”, a întrebat Kulbergs, referindu-se la întârziere. „Le permitem soldaților ruși, celor care îi ucid pe (ucraineni) pe câmpul de luptă, să primească vize.”
El a îndemnat, de asemenea, statele UE să reanalizeze posibilitatea de a transfera Ucrainei cele 210 miliarde de euro reprezentând active suverane rusești înghețate în Europa, respingând îngrijorările potrivit cărora Moscova ar putea contesta această măsură după încheierea războiului.
Kulbergs a criticat și decizia președintelui Consiliului European, António Costa, de a deschide un canal de comunicare cu Kremlinul, susținând că o astfel de decizie ar trebui să fie „luată de toate țările împreună”.
El a calificat orice demers de apropiere de Kremlin drept „un exercițiu inutil”, argumentând că nu există niciun indiciu că președintele Vladimir Putin ar fi pregătit să negocieze și că eventualele discuții nu ar face decât să-i ofere Rusiei „timp de respiro” pentru a-și pregăti „următoarea mișcare”.
În pofida faptului că Letonia și-a întrerupt relațiile cu vecinul său estic și a poziției sale ferme față de Moscova, Kulbergs a declarat că „trebuie să fim deschiși” la reluarea relațiilor cu Rusia, după ce aceasta va plăti despăgubiri Ucrainei, iar cei responsabili pentru crime de război vor fi trași la răspundere. El a indicat Germania postbelică drept exemplu de urmat. „Am izolat Germania din cauza asta? Nu. Este vorba despre recunoașterea vinovăției, recunoașterea faptelor greșite, pedeapsa și despăgubirea”, a spus el.
