Federația Europeană a Asociațiilor și Industriilor Farmaceutice –EFPIA salută adoptarea Politicii de bază a Japoniei pentru management economic și fiscal și reformă pentru 2026 (Honebuto), care transmite un mesaj clar: științele vieții nu reprezintă doar o componentă a sistemului de sănătate, ci și un activ economic. Mai mult decât un document anual de politică fiscală, Honebuto stabilește principalele priorități ale guvernului și plasează inovarea farmaceutică în centrul strategiei de creștere economică a Japoniei.
EFPIA susține că Japonia devine un model de urmat pentru Uniunea Europeană care continuă să dezbată cum să își consolideze competitivitatea, în timp ce alte regiuni au trecut deja la acțiune.
Honebuto prevede consolidarea ecosistemului japonez al științelor vieții prin investiții susținute în cercetare și dezvoltare (R&D), producție și inovare. Documentul solicită, de asemenea, politici care să permită pieței medicamentelor inovatoare brevetate – inclusiv produselor „first-in-class” și „best-in-class” – să crească într-un ritm comparabil cu rata medie de 9,6% înregistrată pe celelalte piețe din G7.
Pentru atingerea acestui obiectiv, Japonia se angajează să analizeze în continuare modalitățile prin care inovarea poate fi recompensată mai bine, prin îmbunătățirea mecanismului de stabilire a prețurilor medicamentelor brevetate la momentul includerii inițiale în sistemul Asigurării Naționale de Sănătate (NHI) și prin menținerea unor prețuri adecvate pe întreaga perioadă de valabilitate a brevetului.
„Japonia consideră medicamentele inovatoare drept o investiție strategică în creșterea economică, reziliență și competitivitate pe termen lung. Următorul pas este ca Japonia să se asigure că implementarea Honebuto reflectă pe deplin ambițiile sale în materie de competitivitate, inclusiv printr-o mai bună aliniere a prețurilor inițiale la condițiile de pe piața americană și prin eliminarea mecanismelor care conduc la erodarea prețurilor pe durata brevetului”, mai transmite EFPIA în poziția sa oficială.
Pentru prima dată, Honebuto recunoaște impactul potențial al politicilor americane de stabilire a prețurilor pe baza principiului națiunii celei mai favorizate (Most-Favored-Nation – MFN) asupra atractivității Japoniei pentru inovarea farmaceutică.
Documentul recunoaște că schimbările din dinamica globală a prețurilor pot influența locurile în care companiile aleg să investească, să desfășoare studii clinice și să lanseze noi medicamente. În lumea de astăzi, competitivitatea în domeniul farmaceutic nu mai este determinată exclusiv de politicile interne. Deciziile luate pe o piață majoră influențează din ce în ce mai mult deciziile de investiții pe numeroase alte piețe.
EFPIA face apel la colaborare reală cu industria farmaceutică, pentru ca Europa să nu mai întârzie în prioritizarea inovației farmaceutice pentru pacienți și creșterea economică
- Poate cea mai valoroasă lecție oferită de Japonia nu este ceea ce a decis, ci modul în care a ajuns la aceste decizii. Prin intermediul Consiliului Public-Privat, Japonia a creat un forum permanent în cadrul căruia guvernul și industria identifică împreună provocările privind competitivitatea și conturează strategia națională.
- În loc să solicite industriei să reacționeze la agende politice stabilite în prealabil, factorii de decizie colaborează cu reprezentanții industriei pentru a înțelege ce este necesar pentru atragerea investițiilor, stimularea inovării și dezvoltarea capacităților de producție.
- Adoptarea unei abordări similare în UE ar putea contribui la crearea unui Grup operativ european pentru industria farmaceutică (European Pharmaceutical Taskforce), care să reunească Comisia Europeană, statele membre și industria și să ofere platforma strategică necesară pentru alinierea politicilor de sănătate, industriale și comerciale în jurul unei agende comune privind competitivitatea.
Industria farmaceutică bazată pe cercetare reprezintă unul dintre cele mai importante active strategice ale Europei. Sectorul a investit 60 de miliarde de euro în cercetare și dezvoltare în Europa în 2025, susține 2,3 milioane de locuri de muncă și este cel mai mare contributor la balanța comercială externă a UE.
Fără sectorul farmaceutic, excedentul comercial de 133 de miliarde de euro al UE din 2025 s-ar fi transformat într-un deficit comercial de 93 de miliarde de euro. Fiecare 1 euro investit în medicamente inovatoare generează 5,67 euro în valoare economică și socială.
„Dacă Europa poate crea condițiile necesare pentru inovare, investiții, producție și comerț, economia sa va prospera. Alternativa este ca Europa să continue să vadă cum cercetarea, capitalul și talentele se îndreaptă către alte regiuni ale lumii. Japonia și-a făcut alegerea. Europa trebuie acum să își decidă propriul drum”, mai subliniază EFPIA.
