Rusia a lansat campania de vară prin distrugeri substanțiale la adresa depozitelor, porturilor de încărcare și navelor cu exporturi de cereale și alte produse ale Ucrainei, cu precădere în portul și regiunea Odessa și în apele teritoriale ucrainene, inclusiv prin roiuri de drone care se revarsă și peste graniță, în țara noastră. În contrapartidă, în noaptea de marți spre miercuri, 11/12 august, Ucraina a distrus terminalele de export de cereale în portul Novorosiisk, relicvele Flotei Mării Negre refugiate în ultima bază militară rusă “sigură” de la Marea Neagră, eliminând mitul intangibilității bazei și al capacității sale de apărare. Atacul a fost purtat numai cu arme de producție ucraineană, combinate într-un atac masiv, copleșitor și fără replică. Pe de altă parte, la cererea Statelor Unite, a fost evitată bombardarea conductei și terminalului CPC al consorțiului trans-caspic, precum și a navelor cu petrol kazah care aprovizionează inclusiv România, proprietate a marilor companii americane. Rezultatul este un nivel de constrângere nemaiîntâlnit de către Rusia, după ce Putin a respins orice acord și refuză cu obstinație să negocieze pacea, solicitând imperativ capitularea necondiționată a Ucrainei în fața cererilor sale maximale, cu costul vieții, al prosperității, al economiei civile ruse și chiar al supraviețuirii propriilor locuitori, intrați într-o vrie economică fără precedent de la prăbușirea Uniunii Sovietice și căderea rublei, în 1998.
Ochi pentru ochi: descurajarea credibilă a Ucrainei în fața atacurilor ruse la adresa exporturilor sale de cereale
Ucraina a lansat un atac combinat asupra portului Novorossiisk, bază militară navală rusă unde s-au retras navele Flotei Mării Negre de la Sevastopol, din Crimeea, cele care au mai rămas, și terminal de cereale și petrolier major. Acolo iese și conducta CPC a consorțiului transcaspic, care a rămas neatinsă. Comunicarea strategică a Ucrainei despre atac a vizat cu precădere componenta militară și strategică, chiar dacă principala țintă a fost cea a terminalelor de cereale, lovite și distruse ca replică pentru distrugerea și vânarea terminalelor cerealiere, a depozitelor și a navelor care scot cerealele din Marea Neagră, blocând exporturile Ucrainei. În încercarea de a monta un sistem de descurajare credibil și a chema la dialog Rusia, abordarea Ucrainei a vizat aceste terminale cerealiere.
Trei categorii de ținte din 5 au fost legate de cereale: terminalul de cereale și silozul stației de cale ferată; terminalul de cereale din port — Terminalul de Cereale Novorossiisk; terminalul de cereale KSK și silozurile acestuia. Baza flotei Mării Negre a fost lovită, alături de alte obiective militare din zona apărării antiaeriene, radare, baterii S300/S400. Incendiile la depozite și terminale au fost majore, ceea ce arată că erau pline și că au ars cantități respectabile de cereale. Peste 80% din capacitățile rusești de transbordare, încărcare și export de cereale au fost distruse, în condițiile în care Marea Azov e blocată și nu poate fi folosită pentru exporturi.
Prin atacul de marți noapte, Ucraina a dat o replica directă la blocarea exporturilor de cereale ucrainene la lovirea de către Rusia a porturilor Odessa, Reni, Ismail și capacitățile mici de încărcare multiple de la Marea Neagră și de pe Dunăre, prin lovirea majoră și decisivă a capacității Rusiei de a exporta cereale prin porturile de la Marea Neagră și Marea Azov. Atacurile au redeschis subiectul unui nou acord al cerealelor, forțat de Ucraina astfel, în timp ce Kievul a negociat cu Republica Moldova traficul feroviar cu 50% reducere a taxelor, și cu România refacerea celebrelor Solidarity Lanes post- război și transportului pe cale ferată și soșele, cu precădere, pentru exportul prin portul Constanța.
Rusia e cel mai mare exportator de grâu al lumii și majoritatea exporturilor sale se fac prin portul Novorosiisk de la Marea Neagră. Moscova a reacționat, acuzând faptul că blocarea exporturilor ruse, pe lângă cele ucrainene, va arunca în aer prețurile la mâncare și va accentua foametea din Africa și Orientul Mijlociu. Însă aici Ucraina dorește doar forțarea unui acord și neagresiunea reciprocă. Deja miercuri, 12 august, produsele cerealiere crescuseră cu 3% la bursa din Chicago ca urmare a atacului. Evenimentul are loc după ce atacurile succesive rusești la adresa navelor din Marea Neagră la încărcarea în port și până la ieșirea din apele teritoriale ucrainene, a redus exporturile ucrainene cu 76% în primele două săptămâni din august față de anul trecut în aceeași perioadă, potrivit ministrului ucrainean al agriculturii. Ministrul rus al agriculturii a anunțat miercuri, 12 august, că lucrează să redirecționeze fluxurile de încărcături cargo cu produse agricole ruse către porturile din Marea Baltică și Marea Caspică, apoi pe coridoare rutiere în exterior. Deși nu a recunoscut niciun atac sau distrugere, a invocat “constrângerile logistice” care obligă Rusia să schimbe rutele.
Și Ucraina suferă: în luna iulie, asociația agricultorilor din Ucraina – UCAB a anunțat o scădere cu 23% a exporturilor față de luna anterioară. În Rusia, oficialii așteaptă o scădere a exporturilor la sub jumătate din cele din ultimii cinci ani ale aceleiași perioade anuale, în primul rând din cauza acțiunilor militare ale Ucrainei de interdicție din Marea Neagră și Marea Azov. Din peisaj nu putea lipsi nici purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, care a acuzat Ucraina de lovirea infrastructurii de cereale și produse agricole care a dus la creșterea prețurilor și penuriei de cereale, dar subliniind că Rusia va continua să atace facilitățile pe care Ucraina le utilizează pentru a destabiliza navigația până la eliminarea tuturor amenințărilor la adresa securității din Marea Neagră și Marea Azov fără a menționa exporturile ucrainene de grâne și cereale.
Armele ucrainene fără egal: Rusia în genunchi, în Novorosiisk, plângându-și pierderile militare din Marea Neagră
Atacul de la Novorosiisk a fost rezultatul combinării a nu mai puțin de 15 categorii de armamente de producție ucraineană, transformând întreaga Mare Neagră într-o zonă de interdicție pentru exporturile rusești care aduc resurse pentru mașinăria de război – petrol și grâne – ocolind sancțiunile cu flota din umbră, dar le lovesc și pe cele care exportă cerealele furate din regiunile ocupate ale Ucrainei. Între armele utilizate s-au aflat rachete cu rază lungă, drone aeriene de multiple tipuri și drone navale de suprafață. Au fost lovite cu precădere cele două fregate, proiect 11356 Amiral Essen și Amiral Makarov, un vas de debarcare mare tip proiect 21631 Buyan-M lansator de rachete, o corvetă proiect 22160 Vasily Bykov și alte nave, cu niveluri diferite de distrugere identificate și confirmate după atac.
Țintele atacurilor, așa cum au fost anunțate de către partea ucraineană, au fost pozițiile apărării anti-aeriene ruse, infrastructura portuară și navele militare aflate în port. Au fost utilizate rachete Long Neptune, precum și obiecte diferite lansate de tip Palianytsia`- drone cu propulsie cu reacție, dar și Peklo, Bars, ca și pachetul de drone produs de Mich, Fire Point, Ramzay, Sichen, Trust, Khariok, Bober, Liutyi și Dovbush și drone navale de suprafață, Sargan și Mamai. Adică Ucraina a lansat și testat cam tot ce avea la îndemână pentru a demonstra că poate intra în baza navală de la Novorosiisk, lovind țintele stabilite ale apărării anti-aeriene, docurile și infrastructura. Și asta independent de nivelul de apărare antiaeriană și navală a bazei, de protecțiile fizice ridicate noaptea în fața dronelor navale. Atacul ucrainean a penetrat pe deplin în baza militară și a distrus țintele. Președintele Zelenski, care a făcut anunțul, a comunicat că flota de ocupație și orice infrastructură care o susține nu vor fi sigure atât timp cât agresiunea Rusiei continuă asupra țării sale.
Între altele, Ucraina a mai lovit o stație radar 30N6E pentru sistemele anti-aeriene S-300, o unitate mobilă de anti-aeriană la docul numărul 2, infrastructura a numeroase alte docuri, și tunelul portal care făcea legătura între depozitul petrolier Hrushova și terminalul Sheskharis. Partea rusă a anunțat că a doborât 502 drone în cursul nopții. Ca de obicei, nu au fost comunicate rezultatele atacului, dar mesajul și impactul “loviturii unice” lansate marți noapte au fost clare: Ucraina are capacitatea, cu armele din producție proprie, să lovească baza militară a Flotei Mării Negre de la Novorosiisk, unde erau retrase rămășițele flotei mutate de la Sevastopol, din Crimeea. Că baza nu mai e sigură nici ea, și că președintele Zelenski are capacitatea de a aplica sancțiuni cu rază lungă Rusiei pentru orice atac îl suferă Ucraina, vizând ținte militare și ținte economice care susțin invazia rusă. Obiectivul este ca Rusia să vină la masa negocierilor, Ucraina înaintând către Washington o nouă variantă de compromis de discutat cu Putin, care se încăpățânează să solicite capitularea totală a Kievului în fața cererilor sale maximale, în ciuda pierderilor înregistrate de Rusia și a nemulțumirilor stârnite în rândul propriei populații de aceste atacuri – de această dată, lovirea în timpul atacului a două conducte majore de aprovizionare cu apă, incendii multiple și stoparea aprovizionării cu apă.
Potrivit președintelui Zelenski, noua strategie de construire a descurajării credibile cu Rusia vizează distrugerea oricărui lansator care e utilizat pentru a se trage în Ucraina. Dacă Ucraina are o problemă cu interceptorii, astfel că în ultima săptămână – 10 zile rata interceptării rachetelor este redusă și chiar nulă, lovirea sistemelor de lansare mobile imediat după ce se trage e o posibilitate pentru rachetele de producție ucraineană. Zelenski susține că dacă SUA i-ar vinde a zecea parte din rezervele sale de rachete interceptoare, ar putea stopa atacurile cu rachete balistice ale Rusiei, iar cu doar 5% din aceste rezerve ar putea trece Ucraina peste iarna care vine. Anul acesta, Ucraina are de două ori și jumătate mai puțini interceptori decât în 2025, iar Rusia are de două ori mai multe rachete balistice produse lunar decât a avut anul trecut.
În afară de a găzdui Flota Mării Negre, după mutarea aici din 2023, Novorosiiskul este bază navală, port militar, port comercial și terminal petrolier și de încărcare a cerealelor. Deși au fost lovite facilitățile, nu a fost ucis niciun om în atac. Singurele 3 victime au apărut din căderea debriurilor dronelor interceptate de către partea rusă peste oraș. În aceeași noapte, au mai fost atacate obiective din Anapa, Gelendzhik, Mertyuk, după lovirea rafinăriei Orsknefteorgsintez din Orsk, Orenburg, care și-a oprit operațiunile după atacul din noaptea anterioară, de 10/11 august. De altfel, potrivit datelor din surse rusești, a crescut cererea de sisteme anti-dronă a companiilor din Rusia de mai mult de 6 ori, între ianuarie și iunie 2026, ajungându-se la circa 441,3 milioane de ruble investite. Atât investitorii, zona comercială și bloggerii militari acuză autoritățile de eșecurile în apărare și de măsuri insuficiente și resurse nealocate pentru apărarea antiaeriană a altor obiective decât cele militare și legate de administrația Putin. Se vede în acest atac, așa cum s-a văzut în cazul atacurilor din Moscova, că apărarea antiaeriană nu este suficientă pentru a stopa capabilitățile cu bătaie lungă ale Ucrainei.
Fără prejudicii pentru petrolul kazah, CPC și tancurile petroliere terțe, neimplicate în sancțiunile anti-ruse
Pe de altă parte, la Novorosiisk este și terminalul conductei transcaspice – CPC, care aduce petrol kazah către Marea Neagră și îl exportă de aici către diferiți destinatari, inclusiv către rafinăria Petromidia – Kaz Munay Gaz din România. La cererea Statelor Unite, Ucraina a stopat lovirea atât a terminalului, cât și a tancurilor petroliere care transportă petrolul kazah, produs care nu se află sub sancțiuni. Cererea a fost formulată direct de către vicepreședintele american JD Vance, potrivit Financial Times, iar Ucraina a încetat loviturile cu drone la adresa acestor nave. Decizia a intervenit după alarmarea părții americane în legătură cu loviturile Ucrainei la adresa petrolului venit din Kazahstan prin Caspian Pipeline Consortium – CPC, destabilizând astfel piața petrolieră, deja afectată puternic de blocarea strâmtorii Hormuz și de sancțiunile împotriva Rusiei.
Administrația Trump a avertizat deja Ucraina de câteva ori în legătură cu nevoia de a întrerupe și opri țintirea vaselor și încărcăturii de petrol și produse petroliere non-rusești în Marea Neagră și infrastructura CPC, potrivit comunicărilor oficiale ale administrației. Washingtonul privește CPC ca pe o alternativă la furnizările de energie ale Rusiei și subiectul ar fi fost discutat și la nivel înalt. Ucraina ar fi promis să se abțină de la țintirea infrastructurii CPC și a vaselor care nu au încărcătură de petrol și produse rusești, deci nu fac obiectul sancțiunilor internaționale și ucrainene. Obiectivul de a bloca aprovizionarea cu produse petroliere a Crimeii și a teritoriilor ocupate, precum și finanțarea mașinii de război ruse nu sunt afectate de această decizie, astfel că Ucraina își poate aplica strategia neîngrădită mai departe.
Numai în luna iulie, atacurile cu drone din Marea Neagră au țintit și afectat o cincime din tranzitul prin CPC, odată ce războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina s-a revărsat și asupra Kazahstanului și altor aliați ai Ucrainei, beneficiari ai acestor produse, cum este și cazul României. Kazahstanul este dependent de CPC – utilizând pentru exportul petrolului său și părți ale capacității conductei BTC – Baku-Tbilisi-Ceyhan prin Caspică via portul de la Mediterana al Turciei. Kazahstanul a înregistrat în luna iulie pierderi de 14% față de luna iunie în exportul de petrol. Între companiile care operează CPC se numără giganții petrolieri Chevron și Exxon, împreună cu compania de stat kazahă, de unde motivația suplimentară a Washingtonului.