România nu este pregătită în prezent pentru trecerea la euro și nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare pentru adoptarea monedei europene, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflației – august 2026.
În opinia sa, prioritatea trebuie să fie corecția fiscală și reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3%, iar stabilirea unui calendar realist pentru adoptarea euro nu este posibilă în acest moment.
Isărescu estimează că România ar mai avea nevoie de „câțiva ani buni” până la îndeplinirea condițiilor necesare, în orice caz după alegerile din 2028.
Întrebat cât de pregătită este România pentru trecerea la moneda euro, guvernatorul BNR a amintit că banca centrală a susținut în trecut acest proces și că, până în 2018, la sediul BNR au avut loc ședințele Comitetului de Trecere la Euro.
„Banca Națională a sprijinit și în trecut, inclusiv printr-un adevărat secretariat pentru trecerea la euro. Până prin 2018, aici, în sala asta, au avut loc ședințele Comitetului de Trecere la Euro. Am mai spus de câteva ori. Noi am ajuns atunci, în discuțiile din 2011-2012, și la detalii: pe unde să intre mașinile cu numerar în țară și care să fie sucursalele care au suficiente depozite mari și unde să postăm, ca să spunem așa, să așezăm stocul de numerar”, a declarat acesta.
Potrivit guvernatorului BNR, procesul de pregătire pentru adoptarea euro a fost întrerupt în 2018, după ce alte priorități au trecut în prim-plan atât în România, cât și la nivel european.
Isărescu a făcut referire și la tentativa din perioada 2013-2014, când România îndeplinea criteriile de convergență, însă contextul extern nu era favorabil. La acel moment, criza Greciei și problemele din zona euro alimentau inclusiv discuțiile privind viitorul monedei unice.
„Președintele Băsescu a avut proiectul 2014, însă contextul, vă aduc aminte, și aduc aminte la toată lumea, că, dacă chiar se discută de îndeplinirea criteriilor, atunci s-au îndeplinit criteriile și noi am contribuit la asta. (…) Dar în 2013-2014 contextul extern nu a fost favorabil. Criza Greciei, criza zonei euro, atunci a fost perioada în care se vorbea chiar de dezmembrarea zonei, dispariția zonei euro, și a apărut președintele Draghi cu formularea lui că vom face tot ca să păstrăm moneda euro. Deci nu se discuta atunci să mai intre o nouă țară în zona euro”, a explicat el.
Președintele Nicușor Dan a afirmat la începutul lunii, după ce agenția Fitch Ratings a păstrat rating-ul de țară al României, că există consens politic pentru PNRR, OCDE, SAFE și adoptarea monedei euro. Întrebat de CaleaEuropeană.ro anul trecut dacă intenționează, pe durata mandatului său, să redeschidă dosarul aderării la moneda unică, șeful statului a explicat că după ce ne ocupăm de deficit, putem vorbi de aderarea la zona euro.
Cu toate acestea, potrivit celui mai recent raport de convergență (2026) al Comisiei Europene, România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea euro, asemenea evaluărilor precedente.
Susținerea publică este însă una ridicată. Potrivit celui mai recent Eurobarometru, 65% dintre români susțin introducerea monedei unice.
Într-o conferință de presă susținută exact cu un an în urmă, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a explicat eșecul aderării României la euro, subliniind că a fost o decizie politică prin care toate partidele au mers pe linia asta. Totodată, potrivit lui Isărescu, corecția fiscală amână discuția cu „5-7 ani”.
În 2017, președintele de atunci Klaus Iohannis a solicitat, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro, Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro. Raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro realizat în decembrie 2018 de Guvern și de Banca Națională a indicat că România va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026 și a reliefat, în consecință, trei scenarii pentru atingerea convergenței necesare.
