Connect with us

POLITICĂ

Guvernul a decis când vom adera la zona euro. Care sunt cele trei scenarii prin care România va adopta moneda unică europeană în anii 2024-2026

Published

on

România va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026, adoptarea monedei unice europene urmând să aibă loc în concordanță cu trei scenarii de atingere a nivelului de convergență necesară, arată raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro elaborat de Comisia Națională de specialitate și prezentat marți de Guvernul României.

”În contextul discuțiilor pe marginea raportului de fundamentare, majoritatea covârșitoare a membrilor Comisiei au aprobat ca obiectiv realist pentru adoptarea monedei euro de către România orizontul de timp 2024-2026. Acest document analizează în detaliu modul în care funcționează zona euro, cum poate influența acest lucru intrarea României în zona euro și gradul de pregătire al economiei românești pentru implementarea acestui obiectiv”, informează executivul într-un comunicat.

FOTO: European Central Bank/ Flickr

Sursa citată mai arată că au fost elaborate, în cadrul studiului Comisiei Naționale, trei scenarii care indică perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergență reală și structurală de 70%, 75%, respectiv 80%, în funcţie de două rate de creştere medii anuale, una de 4% și o alta de 5%.

Rata de creștere de 4% are la bază media ratelor de creştere PIB real din perioada 2000-2017, în vreme ce rata de 5% este apreciată ca fiind una optimistă și pleacă de la ipoteza că România îşi va îmbunătăţi contribuţia factorilor de producţie la creşterea potenţială şi că va implementa reforme structurale favorabile creşterii economice.

Scenariul 1:

În cazul unei ţinte stabilite de 70% din media ZE19, România poate atinge acest nivel în 6 ani dacă înregistrează o rată de creştere medie de 4% pe an sau în 4 ani cu o rată de creștere de 5%.

Scenariul 2:

În scenariul în care România îşi propune să atingă 75% din media ZE19 (nivel cel mai indicat pentru economia României, după cum rezultă din Raport), aceasta se poate realiza într-un interval de 9 ani (dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an) sau în 6 ani în contextul unei creşteri cu o rată medie de 5% pe an.

Scenariul 3:

Cel din urmă scenariu se referă la o masă critică de convergență reală și structurală de 80% din media ZE19, însă din comunicatul oficial al Guvernului nu rezultă orizontul de timp privind aderarea la zona euro în condițiile atingerii acestui nivel de convergență.

România avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în condițiile în care, în 2000, era la 30%, astfel că a avut cel mai ridicat ritm de convergență dintre țările din Uniunea Europeană, în aceasta perioadă.

De asemenea, membrii Comisiei de pregătire a aderării României la moneda euro au subliniat faptul că pe lângă atingerea acestor indicatori sunt extrem de importante două aspecte pentru pregătirea temeinică și atingerea unei convergențe reale, astfel încât aderarea la moneda euro să producă beneficii pentru societate. În primul rând, este vitală creșterea competitivității și asigurarea unei creșteri economice sustenabile, bazată pe produse cu tehnologie înaltă, cu valoare adăugată mare şi cu inovare. În egală măsură, este importantă pregătirea intrării României în mecanismul european al ratelor de schimb – ERM II, etapă premergătoare aderării la zona euro.

Raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro și Planul naţional de adoptare a monedei euro reprezintă rezultatul consultărilor cu  reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, conducerea Academiei Române, consilieri din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, precum și reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor şi structurilor asociative.

Comisia Naţională a avut mandatul de a elabora: raportul de prezentare a situaţiei actuale din punctul de vedere al criteriilor de convergenţă şi fundamentare a Planului Naţional de adoptare a monedei euro și proiectul Planului Naţional de adoptare a monedei euro;

După consultărilor permanente în acest format și a documentelor finalizate, mai informează Guvernul, va fi propusă partidelor parlamentare o declarație politică de asumare a Planului Național de adoptare a monedei euro.

Citiți și România ar putea adera la zona euro în anul 2024. Condițiile esențiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv: creștere economică anuală de 4% și creșterea PIB pe cap de locuitor la 70%

Tema aderării României la zona euro este un subiect intens disputat în sfera politică din țara noastră. În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro.

Pe de altă parte, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

În prezent, din zona euro fac parte 19 state membre ale Uniunii. Dintre cele care are nu au aderat la moneda comună, Bulgaria a depus în luna iulie cererea de aderare pentru a deveni cel de-al 20-lea stat UE care va folosi moneda euro.

Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare. 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Oficial: Ministrul de externe Bogdan Aurescu l-a numit pe Iulian Fota în funcția de director general al Institutului Diplomatic Român

Published

on

© Iulian Fota/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat astăzi, 10 iulie, la o întâlnire de lucru între fostul Director general al Institutului Diplomatic Român (IDR), Dan Petre, și noul Director general, Iulian Fota, care va prelua conducerea instituției începând cu această dată, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul întâlnirii a fost realizat procesul de predare-primire a dosarelor curente privind activitatea și funcționarea IDR și au fost trecute în revistă prioritățile pentru următoarea perioadă, inclusiv necesitatea de reformare și implementare a unor elemente inovative în activitatea instituției.

Ministrul Bogdan Aurescu i-a mulțumit domnului Dan Petre pentru activitatea sa îndelungată la conducerea IDR și i-a urat succes în viitoarele sale angajamente profesionale.

Totodată, ministrul afacerilor externe a adresat urări de succes noului Director general și a accentuat importanța dezvoltării activității instituției, a programelor derulate de IDR, precum și necesitatea implementării de proiecte noi, inovative, care să răspundă în mod eficient nevoilor de formare și perfecționare profesională ale personalului MAE, în contextul internațional actual complex.

Printre elementele avute în vedere se vor urmări, de asemenea, realizarea și implementarea de programe și parteneriate cu instituții de prestigiu, organizarea de conferințe, seminarii, mese rotunde și workshop-uri  policy-oriented, dezvoltarea activității de cercetare și analiză pe teme de actualitate, atât pentru a sprijini activitatea Ministerului Afacerilor Externe, cât și pentru a fi accesibile publicului interesat. 

Citiți și Surse: Fostul consilier prezidențial Iulian Fota va fi numit director al Institutului Diplomatic Român

Conform Hotărârii de Guvern nr. 880 din 28 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea şi funcţionarea Institutului Diplomatic Român, Directorul general al IDR este numit prin ordin al ministrului afacerilor externe, care îndeplinește și funcția de Președinte al IDR.

Iulian Fota este doctor în științe politice, conferențiar universitar la Academia Națională de Informații, profesor asociat la Facultatea de sociologie și asistență socială a Universității din București. A fost consilier prezidenţial pentru securitate naţională și șef al Departamentului Securităţii Naţionale din cadrul Administrației Prezidențiale, director al Colegiului Național de Apărare, director al Colegiului Național de Informații și consilier în cadrul Departamentului pentru integrare euro-atlantică şi politica de apărare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

De asemenea, Iulian Fota este membru al consiliului consultativ al think-tank-ului american CEPA (Center for European Policy Analysis) și membru în consiliul editorial al unor publicații internaționale și românești din domeniul studiilor de securitate.

Continue Reading

POLITICĂ

COVID-19: Klaus Iohannis propune ca sistemul RO-ALERT să avertizeze populația în cazul informațiilor false și dezinformării

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat joi, în informarea transmisă Parlamentului privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul ţării în contextul pandemiei COVID-19, că este nevoie ca “întregul” cadru general al măsurilor excepţionale să fie revăzut, actualizat şi corelat cu realităţile sociale, păstrându-se un echilibru între flexibilitatea soluţiilor de natură să răspundă unor provocări din ce în ce mai diverse ale societăţii actuale şi concreteţea şi claritatea acestora. În documentul trimis, președintele propune “dezvoltarea capacității de combatere a informațiilor false, care prezintă un grad ridicat în ceea ce privește alimentarea nesiguranței, prin intermediul sistemului de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT”.

Acest cadru ar trebui să ofere Executivului instrumente concrete ce îi permit o intervenţie “promptă”, “în beneficiul protejării la timp a cetăţenilor”, punctează şeful statului, în informare, care a fost publicată joi de Administraţia Prezidenţială.

În documentul trimis de președinte către Parlament este menționat și obiectivul identificării modalităților de combatere eficientă a știrilor false și dezinformării.

“Gradul de acceptare al măsurilor luate într-o situație de criză depinde și de informarea corectă a cetățenilor și prevenirea propagării fake-news-ului. Pandemia de COVID-19 a generat, la nivel mondial, o „infodemie”, caracterizată prin dezinformare și propagarea de informații false legate de virus. Organizația Națiunilor Unite a semnalat că aceste acțiuni influențează negativ răspunsul autorităților față de criza de sănătate publică și creează confuzie și neîncredere în rândul populației. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene s-au adoptat o serie de măsuri pentru combaterea informațiilor eronate cu privire la asistența medicală, teoriile conspiraționiste, creșterea gradului de sensibilizare cu privire la pericolele dezinformării, promovarea și utilizarea surselor sigure, încurajarea platformelor online să contribuie la combaterea știrilor false și a altor încercări de răspândire de informații eronate prin eliminarea conținuturilor ilegale sau false”, a spus Iohannis, în document.

În acest context, Iohannis pledează pentru cooperarea dintre autorități și cetățeni și crearea unui parteneriat credibil și asigurarea legitimității autorităților publice.

Acestea “se pot realiza doar printr-o comunicare transparentă, evitarea instrumentalizării politice a unor teme sensibile și, cel mai important, considerarea interesului public ca fiind prioritar”, enunță șeful statului.

Astfel, președintele propune un set de măsuri care pot fi luate precum “implementarea unui cod de comunicare publică în perioada stării de urgență și a stării de alertă; implementarea unor mecanisme care să asigure informarea corectă a publicului larg; dezvoltarea capacității de combatere a informațiilor false, care prezintă un grad ridicat în ceea ce privește alimentarea nesiguranței, prin intermediul sistemului de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT”.

Propunerea șefului statului vine în contextul în care Uniunea Europeană a luat deja o serie de măsuri la nivel european, inclusiv la nivelul Comisiei Europene, cât și în cadrul Parlamentului European.

Parlamentul European a decis la 18 iunie înființarea Comisiei speciale privind interferența externă în procesele democratice din UE, inclusiv dezinformarea.

Această comisie specială va fi însărcinată cu analizarea cercetărilor și investigațiilor care au arătat că regulile electorale crucial au fost au fost încălcate sau ocolite. 

De asemenea, va trebui să identifice domeniile posibile care ar necesita acțiuni legislative și non-legislative în legătură cu platformele de socializare, să sugereze acțiuni coordonate la nivelul UE pentru combaterea amenințărilor hibride și să contracareze campaniile de informare și comunicarea strategică a țărilor terțe maligne care aduc prejudicii Uniunii Europene.

Înființarea acestei comisii speciale apare într-un context dinamic în care criza COVID-19 a accelerat acțiunile de dezinformare și de discreditare a Uniunii Europene dinspre țările terțe, reliefând totodată și o coordonare a strategiilor de propagandă promovate de Rusia și China.

Recent, Comisia Europeană a emis o comunicare oficială care conține o nouă cale de urmat pentru combaterea dezinformării. Acțiunile propuse se bazează pe înțelegere, comunicare, cooperare, transparență și asigurarea libertății de exprimare și a unei dezbateri democratice pluraliste, fiind pentru prima dată când Comisia Europeană a nominalizat China, alături de Rusia, ca sursă de dezinformare.

În timpul crizei, UE și-a intensificat activitatea de informare a cetățenilor cu privire la riscuri și de consolidare a cooperării cu alți actori internaționali pentru combaterea dezinformării. Comisia a demontat miturile legate de coronavirus, pe site-uri web care au înregistrat peste 7 milioane de vizualizări. Serviciul European de Acțiune Externă, împreună cu Comisia, a consolidat comunicarea strategică și diplomația publică în țările terțe, inclusiv în vecinătatea UE.

Actorii străini și anumite țări terțe, în special Rusia și China, au desfășurat operațiuni de influență și campanii de dezinformare cu țintă precisă în UE, în vecinătatea sa și la nivel mondial.

De exemplu, grupul operativ East Stratcom al SEAE a detectat și a denunțat peste 550 de discursuri de dezinformare din surse pro-Kremlin pe site-ul web EUvsDisinfo.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Comisiei pentru afaceri europene, dezamăgit de adoptarea Pachetului pe Mobilitate: Un pachet injust, care va afecta considerabil activitatea transportatorilor români

Published

on

@ Ministerul Afacerilor Externe

Deputatul Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru afaceri europene, din Parlamentul României, își exprimă dezamăgirea față de adoptarea Pachetului pe Mobilitate, pe care îl consideră „un pachet injust, care va afecta considerabil activitatea transportatorilor români”, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Votul pe care Parlamentul European l-a acordat ieri are toate șansele să însemne costuri semnificative și, în mod cert, va îngreuna activitatea transportatorilor români. Am sperat până în ultimul moment că semnalele de alarmă, luările de poziție sau amendamentele României și ale celorlalte țări din Estul Europei să fie luate în considerare la momentul votului”, declară președintele Comisiei pentru afaceri europene. 

Parlamentul European a aprobat miercuri toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier.

„Din nefericire eforturile s-au lovit de opoziția europarlamentarilor din unele state membre. Pe deasupra, dacă luăm în considerare contextul actual generat de pandemia de COVID-19, măsurile îi pot pune în pericol pe șoferii nevoiți să se odihnească în alt spațiu decât cel al cabinei de condus. Consider că este nevoie de reguli europene corecte și aplicabile, dar adoptarea acestei legislaţii se abate de la principiile subsidiarității şi ale proporționalității, favorizând unele economii, afectând dreptul la oportunități economice egale în Uniune”, mai adaugă demnitarul român.

Citiți și MAE, după votul Parlamentului European privind Pachetul de Mobilitate: România își rezervă dreptul unor acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

De asemenea, Angel Tîlvăr precizează că a susținut în nenumărate rânduri, chiar atunci când subiectul era în faza dezbaterilor, că în abordarea Pachetului pe Mobilitate este nevoie de o viziune unitară, care să prevadă măsuri echitabile pentru toți transportatorii din UE.

„În cadrul întânirilor bilaterale avute cu omologi din parlamentele statelor membre, am subliniat necesitatea unei soluții obiective și echilibrate în sectorul transportatorilor europeni, astfel încât noile reguli să nu afecteze în mod nedrept unele state”, explică acesta.

Mai mult, deputatul român mai menționează că, în luna martie, a atras din nou atenția asupra faptului că Guvernul României trebuie să depună toate eforturile pentru a evita situația la care am fost martori săptămâna aceasta.

Citiți și UNTRR: România va pierde aproximativ 200.000 de șoferi profesioniști prin adoptarea Pachetului de Mobilitate în Parlamentul European

„Consecințele economice majore se vor vedea în scurt timp, când România va pierde mulți șoferi profesioniști, care vor pleca să se angajeze peste hotare, iar firmele românești vor rămâne fără personalul calificat. Mai mult decât atât, România riscă să piardă un procent însemnat din miliardele de euro aduse anual la bugetul de stat de către companiile care realizează transport internațional, care vor intra în faliment sau își vor muta activitatea peste hotare”, atenționează Angel Tîlvăr. 

În acest context, șeful Comisiei pentru afaceri europene speră ca Guvernul „să ia o atitudine fermă şi să lupte pentru cauza transportatorilor români, atacând Directiva la Curtea Europeană de Justiţie”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending