Connect with us

POLITICĂ

Guvernul a decis când vom adera la zona euro. Care sunt cele trei scenarii prin care România va adopta moneda unică europeană în anii 2024-2026

Published

on

România va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026, adoptarea monedei unice europene urmând să aibă loc în concordanță cu trei scenarii de atingere a nivelului de convergență necesară, arată raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro elaborat de Comisia Națională de specialitate și prezentat marți de Guvernul României.

”În contextul discuțiilor pe marginea raportului de fundamentare, majoritatea covârșitoare a membrilor Comisiei au aprobat ca obiectiv realist pentru adoptarea monedei euro de către România orizontul de timp 2024-2026. Acest document analizează în detaliu modul în care funcționează zona euro, cum poate influența acest lucru intrarea României în zona euro și gradul de pregătire al economiei românești pentru implementarea acestui obiectiv”, informează executivul într-un comunicat.

FOTO: European Central Bank/ Flickr

Sursa citată mai arată că au fost elaborate, în cadrul studiului Comisiei Naționale, trei scenarii care indică perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergență reală și structurală de 70%, 75%, respectiv 80%, în funcţie de două rate de creştere medii anuale, una de 4% și o alta de 5%.

Rata de creștere de 4% are la bază media ratelor de creştere PIB real din perioada 2000-2017, în vreme ce rata de 5% este apreciată ca fiind una optimistă și pleacă de la ipoteza că România îşi va îmbunătăţi contribuţia factorilor de producţie la creşterea potenţială şi că va implementa reforme structurale favorabile creşterii economice.

Scenariul 1:

În cazul unei ţinte stabilite de 70% din media ZE19, România poate atinge acest nivel în 6 ani dacă înregistrează o rată de creştere medie de 4% pe an sau în 4 ani cu o rată de creștere de 5%.

Scenariul 2:

În scenariul în care România îşi propune să atingă 75% din media ZE19 (nivel cel mai indicat pentru economia României, după cum rezultă din Raport), aceasta se poate realiza într-un interval de 9 ani (dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an) sau în 6 ani în contextul unei creşteri cu o rată medie de 5% pe an.

Scenariul 3:

Cel din urmă scenariu se referă la o masă critică de convergență reală și structurală de 80% din media ZE19, însă din comunicatul oficial al Guvernului nu rezultă orizontul de timp privind aderarea la zona euro în condițiile atingerii acestui nivel de convergență.

România avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în condițiile în care, în 2000, era la 30%, astfel că a avut cel mai ridicat ritm de convergență dintre țările din Uniunea Europeană, în aceasta perioadă.

De asemenea, membrii Comisiei de pregătire a aderării României la moneda euro au subliniat faptul că pe lângă atingerea acestor indicatori sunt extrem de importante două aspecte pentru pregătirea temeinică și atingerea unei convergențe reale, astfel încât aderarea la moneda euro să producă beneficii pentru societate. În primul rând, este vitală creșterea competitivității și asigurarea unei creșteri economice sustenabile, bazată pe produse cu tehnologie înaltă, cu valoare adăugată mare şi cu inovare. În egală măsură, este importantă pregătirea intrării României în mecanismul european al ratelor de schimb – ERM II, etapă premergătoare aderării la zona euro.

Raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro și Planul naţional de adoptare a monedei euro reprezintă rezultatul consultărilor cu  reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, conducerea Academiei Române, consilieri din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, precum și reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor şi structurilor asociative.

Comisia Naţională a avut mandatul de a elabora: raportul de prezentare a situaţiei actuale din punctul de vedere al criteriilor de convergenţă şi fundamentare a Planului Naţional de adoptare a monedei euro și proiectul Planului Naţional de adoptare a monedei euro;

După consultărilor permanente în acest format și a documentelor finalizate, mai informează Guvernul, va fi propusă partidelor parlamentare o declarație politică de asumare a Planului Național de adoptare a monedei euro.

Citiți și România ar putea adera la zona euro în anul 2024. Condițiile esențiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv: creștere economică anuală de 4% și creșterea PIB pe cap de locuitor la 70%

Tema aderării României la zona euro este un subiect intens disputat în sfera politică din țara noastră. În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro.

Pe de altă parte, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

În prezent, din zona euro fac parte 19 state membre ale Uniunii. Dintre cele care are nu au aderat la moneda comună, Bulgaria a depus în luna iulie cererea de aderare pentru a deveni cel de-al 20-lea stat UE care va folosi moneda euro.

Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare. 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis, în campanie electorală la Galați: ”Eu nu îmi mai doresc ca românii să se simtă inferiori celor din Europa de Vest”

Published

on

© Partidul National Liberal/ Facebook

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că PSD “a schimbat de mai multe ori feţele, dar niciodată năravul”, motiv pentru care trebuie trimis în Opoziţie şi a făcut apel la români să meargă duminică la vot.

“Chiar dacă vouă şi altora li se pare că poate PSD nu mai este aşa de rău, în realitate PSD a schimbat de multe ori feţele, dar niciodată năravul. De aceea, PSD trebuie să meargă pentru mai mulţi ani în Opoziţie şi pentru acest lucru este nevoie să mergem la vot şi este nevoie să obţinem un vot atât de clar încât nu-şi mai pune nimeni problema dacă PSD revine sau nu. Noi trebuie să votăm aşa, să nu revină decât după ani şi ani şi în acest timp să punem noi ţara pe picioare. Noi, împreună cu celelalte forţe democratice din România, să reparăm ţara, să o facem normală şi pentru asta dragi gălăţeni, dragi români este extrem de important, duminică, pe 24 noiembrie, să mergem să votăm”, a spus Iohannis, la o întâlnire cu simpatizanţii din Galaţi, potrivit Agerpres.

El a reiterat că “eroii alegerilor sunt oamenii cu ştampila de vot în mână”.

“Lupta noastră nu s-a terminat şi nu se va termina înainte de parcurgerea întregului ciclu de alegerilor, după turul doi, urmează localele, alegerile parlamentare. Vă spun de ce este extrem de important să mergem la vot şi să votăm corect, adică PNL. Este foarte important, fiindcă noi dorim să facem România bine, normală, noi dorim să avem instituţii care lucrează pentru cetăţean, şcoli bune pentru copiii români, spitale moderne pentru români, infrastructură care realmente duce la dezvoltarea regiunilor. Eu îmi doresc foarte mult ca şi Moldova să fie legată de restul ţării prin autostradă, prin cale ferată, în aşa fel încât şi aici să vină investitori, să aveţi locuri bine plătite şi lumea să înţeleagă că România face parte din zona dezvoltată a Europei. Eu nu îmi mai doresc ca românii să se simtă inferiori celor din Europa de Vest“, a susţinut Iohannis.

Turul al doilea al alegerilor prezidențiale începe vineri în diaspora, votul urmând a se desfășura și sâmbătă în secțiile din străinătate, iar duminică să aibă loc și procesul de vot pe teritoriul României. Cei doi candidați rămași în cursă sunt președintele Klaus Iohannis și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă.

Continue Reading

POLITICĂ

INTERVIU Premierul Ludovic Orban, la Congresul PPE de la Zagreb: Aloc cea mai multă energie pentru a construi punți trainice și relații stabile bazate pe încredere cu liderii europeni

Published

on

© EPP/ Flickr

Guvernul României va pleda pentru o repartizare a bugetului multianual al Uniunii Europene în perioada 2021-2027 cu anvelope financiare consistente pentru politicile de coeziune și de agricultură, a declarat, joi, premierul Ludovic Orban, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro în marja participării sale la Congresul Partidului Popular European de la Zagreb.

Referindu-se la discursul pe care l-a susținut în plenul Congresului, Orban a reluat mesajul că schimbarea culorii politice a cabinetului guvernamental din România a permis punerea în practică a voinței cetățenilor europeni, care la alegerile europene în luna mai au acordat un vot majoritar PPE-ului.

”Cetățenii europeni au votat în majoritate pentru Partidul Popular European. Am reușit să obținem o majoritate parlamentară, am reușit să impunem președinția Comisiei și era un dezechilibru în favoarea socialiștilor. Datorită reușitei moțiunii de cenzură și învestirii guvernului pe care îl conduc, practic, am respectat voința majorității cetățenilor, care se regăsește și în Comisie”, a spus Orban.

Premierul a arătat că prin prezența sa la Zagreb dă un semnal de continuitate a activității pe care a început-o în calitate de președinte al Partidului Național Liberal.

”Probabil sunt președintele Partidului Național Liberal care a consumat cea mai multă energie și cel mai mult timp pentru a construi punți trainice și relații stabile bazate pe încredere cu liderii europeni. Este evident că deciziile care se iau la nivel european afectează viața românilor și este important ca România să fie cât mai respectată, cât mai influentă în beneficiul cetățenilor români”, a explicat Orban.

Întrebat ce beneficii poate avea România de pe urma faptului că ambele ramuri ale puterii executive – Președinție și Guvern – sunt reprezentate de aceeași apartenență politică, Ludovic Orban a vorbit despre asigurarea finanțării europene pentru dezvoltarea României.

”Ne dorim o repartizare a bugetului 2021-2027 care să avantajeze România, cu alocări consistente pentru coeziune și pentru agricultură. Ne dorim să creștem accesul direct al companiilor din România, a cetățenilor și a institutelor de cercetare la toate tipurile de finanțări. Ne propunem un acces mult mai larg al companiilor pentru proiectele de investiții pe așa numitul program Juncker pentru a asigura dezvoltarea companiilor din România. Încercăm să influențăm toate regulamentele și directive ca să nu dezavantajeze România”, a mai spus premierul. 

Partidul Popular European a organizat, miercuri și joi, la Zagreb, Congresul său statutar pentru alegerea conducerii formațiunii pan-europene. Delegații din 40 de țări europene l-au ales miercuri pe Donald Tusk în funcția de președinte al PPE, acesta devenind primul est-european în funcția de lider al popularilor europeni, și au completat conducerea partidului cu alegerea a zece vicepreședinți, între care și eurodeputatul român Siegfried Mureșan, a trezorierului și a secretarului general.

La reuniunea PPE au luat parte atât prim-ministrul Ludovic Orban, cât și președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a fost prezent miercuri seară la summitul șefilor de stat sau de guvern din PPE, în timp ce șeful executivului a avut mai multe întrevederi bilaterale, inclusiv cu Angela Merkel, Ursula von der Leyen și Donald Tusk, și a susținut un discurs în plenul Congresului.

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Ludovic Orban, la primul său discurs pe scena europeană: Un comisar PPE din partea României este contribuția noastră la o Comisie Europeană care trebuie să reprezinte voința majorității cetățenilor europeni ce au votat cu PPE

Published

on

Premierul român și președintele PNL, Ludovic Orban, i-a asigurat joi, la Zagreb, pe liderii și delegații Partidului Popular European că România va rămâne o puternică parte a familiei politice a PPE după alegerile prezidențiale de duminică, în urma cărora Klaus Iohannis va rămâne ”un partener puternic și un lider care sprijină PPE-ul și proiectul european”.

”Suntem în ultima săptămână a alegerilor prezidențiale din România. Așa cum știți, președintele Klaus Iohannis este implicat în ultimele zile de campanie. Vreau să vă asigur că Klaus Iohannis va fi președinte al României în următorii cinci ani și că PPE va avea în următorii cinci ani un președinte în România, un partener puternic și un lider care sprijină PPE-ul și proiectul european”, a spus Ludovic Orban, în debutul discursului său în cadrul Congresului PPE de la Zagreb.

”Cetățenii europeni au votat pentru PPE și au oferit o victorie pentru PPE la nivel european. Am obținut majoritatea în Parlamentul European, chiar dacă socialiștii au visat timp de o săptămână că vor putea să pune ei președintele Comisiei chiar dacă nu au câștigat alegerile. În cele din urmă, PPE a reușit, așa cum era și normal, să impună președintele Comisiei Europene. Dar când am analizat numărul de comisari, am descoperit o situație injustă. PPE nu avea majoritate în Comisia Europeană. Socialiștii aveau 10 comisari, iar PPE 9 comisari. Noi am decis în România să nu acceptăm această situație injustă. Cetățenii au vrut să ofere o majoritate PPE-ul, iar noi am vrut să oferim majoritatea PPE-ul și în Comisia Europeană. Am schimbat guvernul socialist cu un guvern PPE pentru a putea oferi un comisar PPE din România în persoana Adinei Vălean. ”Aceasta este contribuția noastră modestă pentru o foarte bună Comisie. O Comisie care trebuie să reprezinte voința majorității cetățenilor europeni care au votat cu PPE.”, a completat Ludovic Orban, în aplauzele sălii.

Premierul român și-a încheiat discursul glumind pe seama numelui identic de familie pe care el și omologul său maghiar îl au.

”Numele meu este Orban. Dar pentru a elimina orice confuzie, numele meu este Ludovic Orban. Sunt prim-ministrul României și trebuie să fiți siguri că, după alegerile prezidențiale, România va rămâne o puternică parte a familiei europene, cu președintele Iohannis, cu coaliția guvernamentală, care nu este susținută doar de PNL, ci și de celelalte partide PPE din România, UDMR și Partidul Mișcarea Populară. Puteți conta pe noi și pe participarea noastră pentru un proiect european de succes”, a conchis Ludovic Orban.

Partidul Popular European a organizat, miercuri și joi, la Zagreb, Congresul său statutar pentru alegerea conducerii formațiunii pan-europene. Delegații din 40 de țări europene l-au ales miercuri pe Donald Tusk în funcția de președinte al PPE, acesta devenind primul est-european în funcția de lider al popularilor europeni, și au completat conducerea partidului cu alegerea a zece vicepreședinți, între care și eurodeputatul român Siegfried Mureșan, a trezorierului și a secretarului general.

La reuniunea PPE au luat parte atât prim-ministrul Ludovic Orban, cât și președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a fost prezent miercuri seară la summitul șefilor de stat sau de guvern din PPE, în timp ce șeful executivului a avut mai multe întrevederi bilaterale, inclusiv cu Angela Merkel, Ursula von der Leyen și Donald Tusk, și a susținut un discurs în plenul Congresului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending