Sănătatea mintală a tinerilor s-a deteriorat constant în majoritatea statelor dezvoltate în ultimul deceniu, pe fondul presiunilor tot mai mari generate de digitalizare, insecuritate economică, bullying, anxietatea climatică și instabilitatea geopolitică, avertizează un raport publicat la finalul lunii aprilie de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Potrivit raportului, indicatorii privind sănătatea mintală a adolescenților și tinerilor adulți au înregistrat scăderi anuale cuprinse între 3% și 16% în nouă din cele 11 state pentru care există serii comparabile de date între 2012 și 2022.
Deși pandemia de COVID-19 a accentuat problemele, deteriorarea sănătății mintale în rândul tinerilor era deja vizibilă încă de la mijlocul anilor 2010, arată documentul.
Datele internaționale analizate de OCDE indică o creștere constantă a simptomelor asociate stresului psihologic, depresiei și stării generale de rău în rândul adolescenților.
Fetele și adolescenții mai mari sunt afectați în mod disproporționat. În 2022, peste două treimi dintre fetele de 15 ani raportau simptome multiple asociate unei stări precare de bine, iar spitalizările pentru automutilare în rândul fetelor cu vârste între 0 și 17 ani au crescut cu 29% între 2015 și 2023 în 13 state analizate.
Raportul subliniază că nu există o singură cauză care să explice deteriorarea sănătății mintale a tinerilor, ci o acumulare de factori care se intersectează și se amplifică reciproc.
Digitalizarea joacă „un rol central, dar complex”, avertizează OCDE. Utilizarea excesivă sau nocturnă a dispozitivelor digitale este asociată cu perturbarea somnului, unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru sănătatea mintală.
Totodată, rețelele sociale sunt asociate cu anxietatea, simptomele depresive și problemele de imagine corporală, deși pot avea și efecte pozitive, precum accesul la comunități și sprijin social.
Raportul atrage atenția și asupra creșterii fenomenului de cyberbullying, a expunerii la conținut nociv și a „amplificării” permanente a știrilor negative și a crizelor globale prin intermediul mediului online.
„Tinerii sunt din ce în ce mai preocupați de instabilitatea și crizele globale și sunt expuși prin media digitală la conținut tulburător despre evenimente adesea îndepărtate”, notează OCDE.
Organizația avertizează că anxietatea legată de schimbările climatice, conflictele geopolitice și nesiguranța economică afectează sănătatea mintală chiar și a tinerilor care nu sunt direct expuși acestor crize.
În paralel, factorii tradiționali de risc, precum sărăcia, inegalitățile sociale, dificultățile financiare, situația locativă instabilă, presiunea academică și bullying-ul, continuă să aibă un impact major asupra stării de bine a tinerilor.
Potrivit experților citați în raport, expunerea simultană la mai mulți factori de risc generează o stare persistentă de presiune și reduce optimismul tinerilor față de viitor.
OCDE consideră că statele membre trebuie să își reorienteze politicile publice către prevenție și intervenție timpurie, întrucât mulți tineri ajung să primească sprijin abia după agravarea problemelor.
Raportul recomandă extinderea serviciilor accesibile și prietenoase pentru tineri, dezvoltarea programelor de educație socio-emoțională și alfabetizare în sănătate mintală, precum și măsuri sociale mai ample pentru combaterea sărăciei infantile, a insecurității locative și a presiunii academice.
Documentul evidențiază și apariția unor modele considerate promițătoare, precum rețeaua australiană Headspace sau centrele olandeze @ease, care oferă sprijin psihologic accesibil, comunitar și nestigmatizant pentru tineri.
În același timp, OECD avertizează că multe dintre noile politici digitale, inclusiv interdicțiile privind telefoanele mobile în școli, verificarea vârstei online sau restricțiile privind rețelele sociale, au efecte încă insuficient evaluate.
„Pe măsură ce aceste politici se multiplică, evaluarea atentă va fi esențială pentru a ne asigura că sunt proporționale, eficiente și că nu reduc involuntar accesul la comunități online de sprijin”, subliniază raportul.
Organizația atrage atenția și asupra lipsei de date comparabile și actualizate privind sănătatea mintală a tinerilor, în condițiile în care mai puțin de o treime dintre statele OECD colectează periodic date naționale reprezentative privind evoluția sănătății mintale în rândul tinerilor.
În concluzie, OECD avertizează că este nevoie de „acțiuni decisive” și coordonate între domeniile sănătății, educației și politicilor sociale pentru a opri deteriorarea sănătății mintale a noilor generații.
