Corespondență din Bruxelles
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat vineri că propunerea pentru viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene reduce flexibilitatea bugetară și riscă să limiteze capacitatea UE de a răspunde viitoarelor crize, în timp ce președintele Consiliului European, António Costa, a reafirmat obiectivul încheierii negocierilor până la sfârșitul anului 2026.
Cei doi lideri instituționali au susținut o conferință de presă la finalul summitului european de la Bruxelles, cu șefa Comisiei Europene avertizând că 99,5% din buget ar urma să fie fixat pentru următorii zece ani, iar flexibilitățile prevăzute în cadrul de negociere ar fi reduse cu 50% față de nivelul actual. La rândul său, șeful Consiliului European a transmis că liderii europeni își mențin obiectivul de a încheia negocierile privind viitorul buget pe termen lung până la sfârșitul anului 2026.
„Acest buget a fost conceput în mod explicit pentru a răspunde priorităților noastre și mă refer la priorități care au fost discutate la fiecare reuniune a Consiliului European din ultimii șapte ani. La fiecare reuniune, liderii au ieșit în față și au cerut mai multă Europă în aceste domenii prioritare. Nimeni nu pune la îndoială ceea ce trebuie făcut, însă modul în care putem realiza aceste priorități a reprezentat punctul central al discuției noastre”, a declarat Ursula von der Leyen, la conferința de presă comună cu António Costa, după summitul european.
Șefa Comisiei Europene a insistat asupra importanței flexibilității bugetare, invocând lecțiile crizelor din ultimii șapte ani, de la pandemia de COVID-19 și dezastrele naturale până la războiul din Ucraina și criza energetică.
„Lista este lungă”, a afirmat von der Leyen, criticând reducerea flexibilităților prevăzută în noua propunere bugetară și avertizând că aceasta ar putea limita capacitatea UE de a răspunde unor evoluții neprevăzute.
„Acum, noua propunere vine cu și mai puține flexibilități. Cadrul de negociere prevede o reducere cu 50% a acestora în comparație cu situația actuală. Cu alte cuvinte, această propunere ne pune într-o cămașă de forță. 99,5% din buget ar urma să fie fixat de astăzi pentru următorii zece ani, deși știm că lumea nu va rămâne așa cum este astăzi”, a declarat președinta Comisiei Europene.
De cealaltă parte, António Costa a transmis că liderii europeni își mențin obiectivul de a încheia negocierile privind viitorul buget pe termen lung până la sfârșitul anului 2026.
„Pentru a ajunge la un acord, trebuie să menținem contribuțiile naționale la un nivel rezonabil, păstrându-ne în același timp ambițiile și mijloacele necesare pentru a ne îndeplini prioritățile comune. Pentru ca acest lucru să fie posibil, este esențial să consolidăm activitatea privind noile resurse proprii. Voi accelera acum acest demers, împreună cu Comisia Europeană și statele membre”, a declarat Costa.
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor reveni la masa negocierilor pe 26 noiembrie, în cadrul unui summit extraordinar convocat de președintele Consiliului European, António Costa, pentru a pregăti un acord privind bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034.
În concluziile summitului de la Bruxelles, liderii europeni l-au invitat pe António Costa să continue negocierile în vederea unui acord în timp util.„Un acord înainte de sfârșitul anului 2026 ar permite adoptarea actelor legislative în 2027, ceea ce este necesar pentru a garanta că finanțarea UE ajunge la beneficiari fără întrerupere începând din ianuarie 2028”, se arată în document.
Pozițiile politice au fost, însă, mai nuanțate. Președintele Nicușor Dan a apreciat că există „o cale de ieșire” privind noi resurse ale UE în viitorul buget, cerând eliminarea rabaturilor pentru statele frugale și evocând concesiile făcute de România, Italia și celelalte state. „Cred că acele rebate-uri nu își mai găsesc locul într-o structură a bugetului european și trebuie spus că, dincolo de poziția asta foarte fermă pe care o avem, au fost și concesii pe care le-am făcut. De exemplu, nu toată lumea este fericită cu comasarea politicii agricole cu politica de coeziune. Asta e o concesie pe care noi am făcut-o, tocmai ca să mergem mai departe”, a explicat el.
Rabaturile bugetare sunt corecții prin care anumite state membre ale Uniunii Europene beneficiază de reduceri ale contribuțiilor lor la bugetul UE, pentru a compensa diferența dintre sumele pe care le varsă la buget și fondurile europene pe care le primesc. Sistemul a fost introdus inițial pentru Regatul Unit și a fost menținut, în forme diferite, pentru unele state membre, precum Germania, Țările de Jos, Suedia, Austria și Danemarca, adică țările frugale și net contributoare la buget.
Președintele francez Emmanuel Macron a susținut obiectivul încheierii negocierilor până la sfârșitul anului, avertizându-i pe ceilalți lideri că nu va mai avea un mandat politic pentru a semna un acord în apropierea alegerilor prezidențiale din Franța, programate în aprilie 2027. „Începând din ianuarie, nu va mai exista spațiu politic” pentru încheierea unui acord, a punctat liderul de la Elysee către omologii din Consiliu.
În același timp, cancelarul german Friedrich Merz a reiterat necesitatea reducerii bugetului total, pentru a limita contribuțiile naționale, dar a avertizat împotriva unor tăieri majore în domenii precum competitivitatea și securitatea. Merz a indicat politica de coeziune, prin care sunt finanțate regiunile mai puțin dezvoltate, drept una dintre principalele surse posibile de economii, în locul subvențiilor agricole.
Germania, Țările de Jos, Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda, state cunoscute drept „frugale” pentru poziția lor în favoarea disciplinei bugetare, consideră că reducerile prevăzute în propunerea irlandeză nu sunt suficiente.
Poziția lui Merz a determinat-o pe Giorgia Meloni, premierul Italiei, să aprecieze că va fi dificil ca liderii europeni să ajungă la un acord până la finalul anului 2026.
Meloni a subliniat că plățile destinate regiunilor mai sărace, nepopulare în rândul statelor din nordul Europei, sunt esențiale pentru stimularea competitivității.
De altfel, Meloni a transmis un mesaj comun și cu președintele Nicușor Dan, în care liderii italian și român au reafirmat angajamentul grupului „Prietenii Coeziunii” de a susține un buget european cu resurse suficiente pentru prioritățile comune, protejarea finanțărilor pentru coeziune și agricultură, contribuții echitabile din partea statelor membre și respingerea reducerilor contribuțiilor naționale.
