Trei din patru români (76%) consideră tranziția energetică o urgență pentru țară, iar principalele beneficii pe care le așteaptă sunt prețuri mai stabile sau mai scăzute la energie (79%), reducerea dependenței de petrolul și gazul din import (75%) și încetinirea schimbărilor climatice (67%), potrivit celui de-al optulea Sondaj BEI cu privire la climă, publicat joi de Banca Europeană de Investiții și remis CaleaEuropeană.ro. Ponderea românilor care consideră urgentă tranziția energetică este apropiată de media UE, de 75%.
Realizat de Ipsos, pe un eșantion de 23 000 de persoane în toate cele 27 de state membre ale UE, sondajul vine într-un moment în care creșterea prețurilor la energie a redus semnificativ puterea de cumpărare a opt din zece români. Toate cele trei beneficii așteptate de la tranziția energetică sunt menționate de o majoritate, însă ordinea lor s-a schimbat față de 2022. În urmă cu patru ani, încetinirea schimbărilor climatice era beneficiul menționat cel mai frecvent în România și în 18 alte state membre, reducerea importurilor de petrol și gaze în opt state, iar prețuri mai stabile sau mai scăzute la energie nu au fost menționate în niciun stat. Astăzi, prețuri mai stabile sau mai scăzute la energie ocupă primul loc în România și în alte șapte state membre, dependența redusă în 16, iar clima în trei.
„Gospodăriile românești au simțit impactul creșterii prețurilor la energie asupra puterii lor de cumpărare mai acut decât oricare altele din Europa. Consolidarea securității aprovizionării și producerea unei cantități mai mari de energie curată la nivel național pot contribui la asigurarea unei energii mai fiabile și mai accesibile pentru familiile din România”, a spus vicepreședintele BEI, Ioannis Tsakiris.
Întrebați ce s-ar întâmpla dacă UE ar avansa prea încet în ceea ce privește tranziția energetică, românii au menționat în primul rând facturile: 80 % consideră că o creștere pe termen lung a prețurilor la energie și a costului de trai reprezintă un risc (UE: 79 %), înaintea celor 74 % care menționează o dependență mai mare de petrolul și gazul din import. Partea pozitivă este mândria: doi din trei români (66 %) menționează că s-ar simți mai mândri că sunt europeni dacă UE ar deveni independentă din punct de vedere energetic (UE: 62 %).
De ce prețurile sunt importante
Creșterea prețurilor la gaz, combustibilul pentru autovehicule, păcura sau energia electrică a redus „semnificativ” puterea de cumpărare a opt din zece români (80 %) în ultimele 12 luni (UE: 60 %), aceasta reprezentând cea mai mare pondere din UE, inclusiv 34 % care menționează un impact „foarte semnificativ” (UE: 20 %), cea mai mare pondere din UE.
Pentru a-și acoperi cheltuielile pe fondul creșterii prețurilor, 55 % afirmă că și-au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate (UE: 38 %), cea mai mare pondere din UE, în timp ce 27 % au redus temperatura de încălzire a locuinței. Pentru unii, creșterea prețurilor la energie a însemnat mult mai mult decât simple reduceri: 27 % afirmă că s-au îndatorat, au solicitat ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi de energie (UE: 16 %), una dintre cele mai mari ponderi din UE.
În ceea ce privește traficul rutier, șapte din zece români (71 %; UE: 60 %) afirmă că creșterea prețurilor le-a schimbat modul în care își folosesc mașina, una dintre cele mai mari ponderi din UE: 29 % au redus deplasările pentru nevoi fundamentale, cum ar fi cumpărăturile, programările la medic sau demersurile administrative; 47 % au renunțat la o vacanță sau o vizită la familie și prieteni (UE: 30 %), cea mai mare pondere din UE; 19 % conduc acum cu viteză mai mică pentru a economisi combustibilul; iar 32 % au înlocuit deplasările cu autoturismul personal cu folosirea în comun a autoturismelor, transportul public, mersul cu bicicleta (UE: 22 %), una dintre cele mai mari ponderi din UE.
Fabricat în Europa
Pentru a face posibilă tranziția, 79 % dintre români doresc ca energia cu emisii reduse de carbon să fie considerată o prioritate (UE: 87 %). Energia solară ocupă primul loc (46 %), înaintea energiei eoliene (26 %), în timp ce gazul natural (24 %; UE: 10 %), deține una dintre cele mai mari ponderi din UE.
Întrebați care ar trebui să fie abordarea prioritară în UE în ceea ce privește tranziția energetică, 55 % dintre români ar prefera să se construiască o industrie europeană competitivă în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest proces ar dura mai mult (UE: 55 %); 34 % ar implementa mai rapid tehnologii curate, folosind echipamente importate (UE: 29 %). Fabricarea în Europa reprezintă abordarea preferată în toate cele 27 de state membre.
Majoritatea românilor (54 %) ar prefera ca țările UE să își pună în comun resursele pentru a finanța investițiile. În toate cele 27 de state membre, europenii preferă să își pună în comun resursele.
O Europă mai puternică
Grupul BEI este unul dintre principalii finanțatori ai tranziției energetice și ai securității energetice în Europa. În prezent, finanțează aproximativ jumătate din proiectele europene privind rețeaua electrică și interconectările, precum și una din cinci centrale solare, unul din trei parcuri eoliene terestre și cea mai mare parte a capacității eoliene offshore. De la Insula energetică Princess Elisabeth din Belgia până la proiectele privind hidrogenul verde din întreaga Europă, BEI contribuie la construirea unui sistem energetic european mai sigur, mai competitiv și mai independent. Finanțarea anuală acordată de BEI în domeniul energetic s-a dublat de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, ajungând la 33 miliarde EUR în 2025.
