Ministerul Sănătății pregătește o reformă structurală a politicii medicamentului, în două etape, care va urmări trei direcții principale: acces mai rapid la medicamente inovative, modernizarea mecanismelor de stabilire și negocierea a prețurilor, precum și reducerea birocrației.
„Nu este normal ca un pacient din România să aștepte aproape de două ori mai mult decât un pacient din alte state europene pentru accesul la un tratament inovativ”, a subliniat ministrul sănătății Alexandru Rogobete.
Acesta a informat că a avut loc deja o întâlnire de lucru la Ministerul Sănătății cu reprezentanții Băncii Mondiale, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România: „Pregătim o reformă structurală a politicii medicamentului, care urmărește trei direcții esențiale”.
Cele trei direcții sunt:
- Acces mai rapid la medicamente inovative, prin simplificarea procedurilor de evaluare și includere pe lista de compensate.
- Mecanisme moderne de stabilire și negociere a prețurilor, adaptate practicilor europene și nevoilor pacienților.
- Reducerea birocrației, prin actualizarea cadrului legislativ și simplificarea procedurilor administrative care întârzie accesul la tratament.
Potrivit ministrului, aceste schimburi ar urma să fie implementate etapizat, în două părți:
- Prima etapă: până la finalul lunii decembrie, îmi propun să actualizăm din nou lista medicamentelor compensate prin introducerea a peste 40 de molecule noi.
- A doua etapă: începând din anul 2027, ne propunem să aplicăm noua metodologie și noile mecanisme legislative, astfel încât timpul de așteptare pentru pacienți să fie redus semnificativ.
„Știu că aceste schimbări nu se fac peste noapte. Dar știu și că, prin dialog, responsabilitate și colaborare instituțională, putem construi un sistem mai eficient și mai echitabil. Vreau ca pacienții să aibă acces la tratamente moderne atunci când au nevoie de ele, nu după luni sau ani de așteptare”, a mai precizat Alexandru Rogobete.
Timpul de așteptare al pacienților din România nu a scăzut niciodată sub borna de doi ani de zile în ultimele Studii W.A.I.T., începând cu cel din 2020. În studiile anterioare pacienții români au așteptat după cum urmează: 828 de zile în (Studiul W.A.I.T. 2024), 778 de zile în (Studiul W.A.I.T. 2023), 918 de zile (Studiul W.A.I.T. 2022), 899 de zile (Studiul W.A.I.T. 2021) sau 883 de zile (Studiul W.A.I.T. 2020). România a trecut de borna de 1.000 de zile în Studiul W.A.I.T. 2025, care analizează proporția medicamentelor inovatoare compensate și timpul până la compensare pentru medicamentele aprobate la nivel european în perioada 2021-2024.