Marți, 3 noiembrie, va fi noaptea alegerilor mid-term, alegerile de la mijlocul mandatului pentru Congresul american. Chiar dacă de obicei atenția e reținută peste tot pe glob o dată la 4 ani, când este ales președintele în paralel cu alegerile din Congres, de această dată, lucrurile par mult mai turbulente și interesul americanilor, dar și al europenilor și al restului lumii s-a canalizat pe aceste curse. Sondajele de opinie arată un nivel foarte scăzut de încredere în președintele Trump, dar și o diferență enormă între partide, neobișnuită pentru alegerile americane. Dar dacă se așteaptă o înfrângere foarte probabilă a componentei MAGA din Partidul Republican, de partea cealaltă, alegerile americane subliniază o dată în plus moartea moderaților, o moarte politică evidentă, și atractivitatea spre extreme. În cursele electorale garantate democraților, dar și în cele disputate, și-au făcut loc tot mai mult candidații de extremă stânga, progresiști, socialiști, pro-palestinieni în locul moderaților și al candidaților de centru. O cursă care poate schimba profund America, inclusiv prin temerile tot mai pronunțate că rezultatul va fi contestat și nerespectat de către președintele și administrația Trump și că majoritatea republicană va refuza să-și cedeze locurile în Congres în fața noilor aleși democrați.
Și Senatul se înclină spre Democrați.
Alegerile pleacă de la o poziție complicată pentru actuala administrație și pentru Partidul Republican. Democrații conduc cu 8-8.9-9, chiar 9,5% în sondaje la votul popular și la cel relativ la opțiunile alegătorilor care merg la urne. 52% votează cu candidații democrați generic, la nivel național, față de 44% cu republicanii. Între cei care sunt înregistrați, ecartul e de 10%, iar între cei care vor vota sigur, distanța e și mai mare, de 13% (52%-39%). 44% dintre votanți susțin că votul lor pentru candidații din Congres e un vot anti-Trump în mai mare măsură decât unul pentru candidații democrați, în timp ce doar 21% votează pentru a-l susține pe președintele Trump. Cât despre rata de susținere pentru Trump, ea variază între 32-34% și 40% susținere între votanții probabili, cu între 59%-61% dezaprobare a acțiunilor președintelui în exercitarea mandatului.
În toate sondajele, Camera Reprezentanților este pierdută pentru Republicani. 91% spun că probabilitatea este cota ca Democrații să câștige Camera, o evoluție așteptată și cunoscută, ba chiar istoric validată: Partidul Președintelui pierde votul de cele mai multe ori la mijlocul mandatului. Din cele 435 de locuri, toate scoase la vot pentru un mandat de 2 ani, 196 la 159 sunt sigure pentru Republicani în fața Democraților. 10-28 probabile a fi adjudecate de către cele două partide, 21-10 posibile mai degrabă pentru cele două. Cu un raport de 227-197 probabile pentru Democrați și respectiv Republicani, există alte 11 curse complet impredictibile, fără favoriți. Democrații pot câștiga 238 fotolii, în timp ce Republicanii cu totul nu pot depăși 208 locuri în Cameră. Cu totul, Democrații pot devansa Republicanii cu 30 până la 41 locuri în Camera Reprezentaților. Amploarea victoriei Democrate ar putea fi relevantă pentru perioada ultimilor doi ani din mandatul lui Trump.
Ce e interesant este însă situația din Senat, acolo unde, contrar așteptărilor din perioada verii – e adevărat, și după acordul de încetarea focului care nu s-a mai respectat în războiul din Iran – și Senatul este probabil să fie câștigat de Democrați, în orice caz au toate șansele să o facă. În cazul Senatului, există doar o treime din locuri care sunt în competiție, de data aceasta 35 de curse din 100, cu 34 democrați care rămân și 31 republicani care nu se confruntă electoral, mandatele la senatori fiind de 6 ani. Majoritatea în Senat este de 51 pentru Democrați și 50 pentru Republicani, pe baza regulii conducerii Senatului și al votului de despărțire a eventualelor egalități care revine vicepreședintelui JD Vance. Aici estimările pleacă de la 44 fotolii sigure pentru democrați, cu 10 în actuala cursă, față de 46 sigure pentru republicani, cu 15 în actuala campanie. În mod real și defalcat, Democrații au 34 fotolii care nu intră în competiție, 9 – 10-sigure, 3 mai degrabă ale lor și alte 3 probabil ale lor. Republicanii au 31, cu 10 sigure, 4 mai degrabă ale lor și 1 cel mai probabil al lor. 5 fotolii sunt indecise, impredictibile și fără un favorit. Deci cursa este de 49-46, cu 5 locuri la bătaie, dintre care Democrații ar putea să câștige, ca probabilitate matematică, 3, dar cu 2 au majoritatea oricum.
Intrând cu analiza la nivel granular, acolo unde nu numai partidul, ci și candidatul contează, se observă locuri altă dată puternic Republicane, câștigate fără probleme de Donald Trump acum 2 ani, care intră în dispută de această dată, așa cum e cazul cu fotoliile de senatori din Kansas, Texas, Maine și Ohio, devenite curse cheie. Acum majoritatea e de 53-47 pentru Republicani, deci Democrații ar trebui să ia 4 locuri peste cele pe care le dețin astăzi. În toate locurile de dispută electorală altădată solid Republicane, sondajele de opinie arată schimbări serioase și solide. În Kansas, Adam Hamilton îl conduce cu 54-44% pe senatorul Republican Roger Marshall, după ce Trump a câștigat acum doi ani cu un avans de 16 %. În Texas, un stat eminamente roșu, Republican, James Talarico se află cu 49-43% în fața Procurorului General Republican al statului, Jen Paxton. În Maine, democratul Troy Hackson conduce cu 49-45% în fața senatoarei Republicane Susan Collins, în timp ce în Ohio, senatorul Sherrod Brown e în fața Republicanului Jon Husted.
Aceeași situație a avansului se înregistrează și în cursele în care democrații își apără mandatele, ca în cele în care aspiră să obțină câștiguri: în Michigan, Andul El-Sayed îl conduce pe Republicanul Mike Rogers cu 49-42%, în timp ce în New Hampshire, Democratul Chris Pappas îl conduce pe fostul senator Republican John Sununu cu 48%-41%. În Carolina de Nord, fostul guvernator Democrat Roy Cooper îl conduce pe Republicanul Michael Whatley cu 52-39%, în timp ce în Georgia, Senatorul Jon Ossoff e în fața reprezentantului Republican Mihe Collins cu 48%-40%. Acestea sunt curse aproape fără istoric de acum. Există multe alte curse în care diferențele sunt în marja de eroare iar tendințele nu dau o claritate asupra rezultatelor finale. Dar imaginea este mai degrabă cenușie pentru administrația Trump și pentru Republicani.
Cum să trăiești cu două camere ale Congresului împotriva ta
Desigur, alegerea unui Congres Democrat schimbă peisajul politic, dă un semnal privind apetitul cetățenilor de a accepta inovațiile politice ale președintelui Trump și marchează, totodată, un vot de sancțiune asupra multora dintre politicile și acțiunile administrației sale. Desigur, cele mai relevante sunt cele legate de costurile vieții de zi cu zi, inflație, prețul benzinei și al motorinei și costul produselor de larg consum. Dar și războiul din Iran, și blocajele transportului de petrol și gaze, și excesele de îmbogățire a celor deja bogați nu sunt deloc bine văzute de către cetățeanul american, care consideră că plătește pentru bunăstarea giganților tehnologici, supermiliardarilor, a lui Trump și al familiei sale, dar și a afacerilor apropiaților săi.
Dacă Democrații câștigă 4 locuri peste ceea ce au azi, sau 2/5 locuri care sunt neclare în alegeri, admițând că fiecare parte își adjudecă fără probleme fotoliile din Senat unde sunt cel mai bine plasați, atunci vor câștiga majoritatea și în Senat. Pe această bază, vor controla principalele comisii, vor avea puterea de a defini agenda Senatului – admițând că la Cameră deja e evidentă schimbarea – și toată schimbarea ar afecta fundamental numirile și confirmările oficialilor cabinetului, ambasadorilor sau a judecătorilor. De aici, obligativitatea de a prezenta candidați profesioniști, viabili și cât se poate de independenți. De asemenea, majoritatea democrată ar supraveghea administrație, deciziile și comportamentul Executivului, expunându-l public și sancționându-l, punând presiune constantă pe administrație.
Președintele va menține, desigur, dreptul de veto, dar și capacitatea de a emite ordine executive. Audierile și numirile sunt cele mai afectate, dar pot să apară și numeroasele anchete pe care le poate lansa Congresul, care pot duce la expunerea, sancționarea, retragerea unor oficiali sau crearea problemelor de imagine și penale celor vizați de asemenea audieri în fața comisiilor Congresului. Nivelul capacității politice a președintelui ar scădea dramatic, de asemenea, în paralel cu deschiderea posibilități de a-l suspenda pe Președinte. Însă chiar și cu un Congres Democrat, nu există o putere nelimitată a acestuia, odată ce legislația poate intra în epoca veto-urilor prezidențiale care nu pot fi depășite decât de votul a două treimi din Congres, o majoritate în ambele camere care e greu, dacă nu imposibil de atins.
Responsabilitatea pentru situația în care sunt americanii rămâne, însă, în mâinile administrației americane, tot astfel cum, între senatorii Republicani rămași în mandat, dar și o parte importantă dintre cei ce vin noi, există numeroși care sunt cel puțin rezervați îm privința lui Donald Trump. Așa cum un grup de senatori Republicani a promis blocarea bugetului Pentagonului pentru a protesta pentru că Trump a încheiat acordul pe motorină cu Rusia, tot așa mulți dintre senatori și noii aleși în Camera Reprezentanților au drept temă despărțirea de Trump, reducerea influenței oamenilor pe care acesta i-a impus sau care îl ascultă. Eliberarea Partidului Republican de Trump este o temă care va deveni mult mai prezentă, chiar dacă e nesigur că vor exista vreodată voturi Republicane pentru demiterea președintelui sau punerea sa sub acuzare. Ajutorul pentru Ucraina, stoparea războiului în Iran sau validarea oricărei acțiuni externe în Congres ar putea fi temele cele mai prezente.
Votanții au semnalizat deja ordinea preocupărilor și motivele votului exprimat: 34% din cauza costului vieții, care e cea mai preocupantă temă. 33% mențin preocuparea pentru soarta democrației, iar 12% au drept preocupare migrația. Politica externă este o temă care să determină votul pentru 5% din populație, la fel ca și sănătatea, criminalitatea urmând cu 4%, avorturile 2%, la fel ca educația, în timp ce schimbările climatice rămân ultimele preocupări în top 10, cu 1%. Astfel, 44% dintre votanți consideră că au rămas la același nivel în privința resurselor, 38% o duc mai rău și doar 15% o duc mai bine față de anul trecut. 77% dintre americani au încredere că alegerile vor fi corecte, față de 21% care nu au încredere, în timp ce 81% susțin că dacă propriul lor candidat vota ar pierde după numărarea voturilor, ar trebui să-și recunoască înfrângerea. Tema a apărut din temerile privind refuzul de a recunoaște rezultatele finale ale votului de către președintele Donald Trump.
Temeri post-electorale: Trump va respinge rezultatul alegerilor generale?
Într-adevăr, cei mai sceptici analiști au observat deja pregătirea bătăliilor juridice post-electorale, dar și alte semne care ar putea crea premisele pentru contestarea rezultatului alegerilor mid-term de către administrație. Totuși, cei mai înclinați spre scenarii catastrofice trebuie să recunoască astăzi că nu s-au înregistrat fraude la votul anticipat, nu a fost declarată stare de urgență și nici nu au fost naționalizate alegerile – scoțându-le din atributele statelor. Nici serviciile poștale nu au fost blocate împotriva votului prin poștă, și milioane de americani au votat deja astfel. Rămâne ziua votului direct de marți. Nu s-au întâmplat drame nici cu mașinile de votat care ar schimba votul și voința alegătorului. Dacă în 2024 au fost unele interferențe externe în ziua votului care au afectat procesul electoral, deja oficialii sunt pregătiți de asemenea eventualități de data asta.
Întrebat direct dacă va recunoaște alegerile, președintele Trump a răspuns că da, cu condiția să fie corecte. Este cunoscută înclinația sa constantă de a vorbi despre fraudă, și Donald Trump nu s-a dezmințit nici în alegerile pe care le-a câștigat. Există prezumția apariției contestării dacă Republicanii pierd și Senatul. Președintele Trump a oferit un milion de dolari oricui dovedește că alegerile au fost fraudate, fapt care arată că interesul de a supraveghea buna desfășurare a alegerilor va fi extrem de mare din partea tuturor cetățenilor americani, chiar și numai pentru că-și doresc să găsească probe de fraudă și să câștige milionul. Pentru că, altfel, Departamentul de Justiție a discutat alegerile din statele California și Washington, acuzându-le de posibile fraude, pretinzând că, de exemplu, 20.000 de voturi provin de la non-cetățeni în California și în Washington, iar 400 de non-cetățeni ar fi votat de 1500 de ori în alegerile anterioare. Voturile în cauză vor fi puse deoparte de către state pentru a exista posibilitatea să fie verificate, dacă așa decide justiția. Desigur, a apărut întrebarea cum au fost alcătuite aceste liste de posibili non-cetățeni în cauză, fără răspuns oficial.
O altă dezbatere a fost lansată la adresa membrului Democrat al Camerei Reprezentanților, Ilhan Omar, din Minnesota, născut în Somalia, discutând posibilitatea de a elimina administrativ posibilitatea sa de a se reîntoarce în Congres. Președintele Trump a cerut Departamentului de Justiție să se implice și în cursa pentru Senat din statul Alaska, atacând sistemul de vot din acest stat care nu elimină și așază în ordine candidații – existând trei candidați Republicani și doar unul Democrat, cu posibilitatea de a se canibaliza votul, cu atât mai mult cu cât doi au același nume, Dan Sullivan, unul fiind senatorul Republican în funcție. Despre acest caz, chiar The New York Times a insistat că ar fi fost un produs pentru care s-au implicat Democrații. În Alaska nu rămân doar doi candidați pe lista de vot, după alegerile primare, ci toți candidații ajung pe liste. Guvernatorul Republican de Alaska s-ar putea să nu valideze alegerile pe acest motiv, deschizând investigația despre cum a ajuns al doilea Dan Sullivan pe liste.
Partea proastă este că aceste cazuri sunt marginale și ar putea să nu influențeze deloc rezultatul final. În plus, dosarele precedente pe teme electorale ale actualei administrații au fost pierdute în instanță din cauza dovezilor precare și a nenumăratelor presupuneri în loc de probe. Totuși, ele pot avea relevanță electorală și politică, în primul rând pentru a descuraja oamenii să voteze sau să aibă încredere în sistemul de vot din statele lor, un efort cu bătaie mai lungă în privința modificării legilor electorale sau uniformizării lor de la nivel federal pentru alegerile viitoare, din 2028, cu o miză mult mai mare la președinție.
La Departamentul de Justiție, Donald Trump l-a instalat pe propriul său avocat, Todd Blanche. Acesta a spus că Departamentul nu plănuiește să conteste alegerile în niciun stat, dar nici nu respinge că o va face dacă va fi cazul. Oricum, atenția Departamentului asupra alegerilor este mult mai mare anul acesta, ceea ce va certifica victoria eventuală obținută drept corectă tocmai prin presiunea pusă pentru corectitudinea desfășurării scrutinului. Monitorizarea alegerilor de către juriști din Departamentul Justiției se face în toate cele 50 de state americane, nu e nimic nou, dar administrația Trump a dublat numărul, desemnând peste 1000 de asemenea reprezentanți, față de alegerile mid-term precedente. Ei nu pot întrerupe sau opri votul, dar vor informa guvernul care evaluează modul de implicare ulterioară, dacă vrea să conteste alegerile în vreun stat. De aici până la prezumția că vor exista automat contestări e un drum lung, dar precedentul atacului la adresa Congresului și al negării victoriei lui Joe Biden la alegerile din 2020 rămâne referința care susține rezervele unei mari părți a populației nu atât în corectitudinea alegerilor, așa cum am văzut mai sus, ci în acceptarea lor de către președinte și administrația sa, dacă îi sunt defavorabile, așa cum se anunță.
