Miniștrii apărării din Muntenegru și Albania doresc ca NATO să trimită experți care să îi ajute să combată dezinformarea rusă tot mai intensă, pe fondul intensificării atacurilor hibride ale Moscovei în întreaga Europă, informează Politico Europe.
În interviuri separate, ministrul apărării din Muntenegru, Dragan Krapović, și omologul său albanez, Ermal Nufi, au declarat că alianța ar trebui să-și intensifice sprijinul, în contextul în care se confruntă cu campanii pe rețelele sociale care, potrivit acestora, vizează destabilizarea națiunilor balcanice.
„Rusia desfășoară în mod continuu… campanii de informare care vizează punctele vulnerabile ale societății din Muntenegru și ale altor societăți din Balcanii de Vest”, a afirmat Krapović.
Apelul vine într-un moment critic, în condițiile în care Podgorica depune eforturi pentru a adera la UE până în 2028, iar Tirana până la sfârșitul deceniului. De asemenea, Muntenegru urmează să organizeze alegeri parlamentare în vara anului 2027, în timp ce Albania va organiza alegeri locale în luna mai. Miniștrii din ambele țări au afirmat clar că au nevoie de ajutor pentru a combate operațiunile de influențare online.
Aliații NATO au convenit pentru prima dată să înființeze echipe de răspuns la amenințările hibride în 2018. Antonio Missiroli, fost secretar general adjunct al NATO pentru provocările emergente în materie de securitate, a declarat că o astfel de echipă este formată, de obicei, din aproximativ 12 experți detașați de guvernele statelor membre. Aceștia contribuie la coordonarea răspunsului, monitorizează amenințările și transmit un semnal de sprijin politic.
„Evident, capacitățile noastre în ceea ce privește modernizarea echipamentelor, resursele umane, capacitățile administrative și cele de (comunicare strategică) nu sunt dezvoltate”, a declarat ministrul muntenegrean.
Nufi a afirmat că NATO ar trebui să fie „mai activă în identificarea modalităților de a contracara actorii răuvoitori din mediul online, [stabilind] protocoale în cadrul țărilor membre NATO — și dispunând de echipe de intervenție pentru a ajuta orice țară care are nevoie de sprijin”.
Însă această dezbatere a căpătat o încărcătură politică în Albania, unde prim-ministrul Edi Rama a acuzat Rusia și Iranul că au instigat protestele anticorupție care au cuprins țara începând din luna mai.
Nufi a afirmat că, în ultimul an, la Tirana s-a înregistrat o creștere a campaniilor de pe rețelele sociale care „alimentează ura și furia”. El a adăugat că există „organizații legate indirect de Rusia. Le-am observat interacțiunile online”.
„NATO ar trebui să analizeze mai atent această problemă”, a spus el.
Atât Rusia, cât și Iranul au negat orice implicare în mișcarea de protest.
Krapović a afirmat că alegerile din 2027 din Muntenegru vor aduce și mai multe astfel de provocări. El a solicitat, de asemenea, ca mai mulți oficiali de rang înalt ai NATO să viziteze țara, spunând că acest lucru ar sublinia importanța Muntenegrului pentru alianță.
„NATO și UE trebuie să rămână foarte prezente… atât din punct de vedere practic, cât și politic”, a spus el.
Sprijinul public pentru NATO diferă semnificativ între cele două țări. Potrivit unui sondaj recent al NATO, realizat în această primăvară și consultat de Politico, 95% dintre albanezi susțin rămânerea în alianță, comparativ cu 52% dintre respondenții din Muntenegru — cea mai mică pondere dintre toate statele membre NATO.
Alianța a trimis anterior echipe de intervenție hibridă în Muntenegru în 2019 și în Lituania în 2021.
De asemenea, alianța a trimis o echipă în Albania în 2022, după ce un atac cibernetic iranian a paralizat site-urile serviciilor digitale destinate guvernului și cetățenilor.
